Nasc și la Moldova procurori milionari! Se scaldă în teancuri de dolari și euro fără nicio rușine

Deşi veniturile din donaţiile oferite procurorilor au o pondere modestă în totalul veniturilor declarate, valoarea acestora este destul de mare şi în continuă creştere – 7 mil. lei în 2018; 8,6 mil. lei în 2019 şi 9,8 mil. lei în 2020. În ce priveşte agenţii publici din Ap. central al MJ, aceştia au declarat venituri din donaţii în sumă de 0,2 mil. lei în 2018; 2 mil. lei în 2019 şi 1,2 mil. lei – în 2020, arată un raport Transparency International.

Numărul procurorilor care declară donaţii este în creştere, pentru 2018 şi 2019 donaţiile le-au declarat circa 11% din procurorii care au depus declaraţii (fiecare al 9-lea), pentru 2020 – circa 15% (fiecare al 7-lea). Comparativ cu procurorii, agenţii publici din Ap. central al MJ care au declarat donaţiile au fost mai puţini – în 2018 şi 2020 câte 8% (fiecare al 13-lea), 2019 – 3%.

Şi numărul mediu de donaţii pe un procuror a evoluat, de la 1,4 donaţii în 2018 până la 1,7 în 2020. Printre beneficiarii celor mai multe donaţii în 2018 au fost Statnîi Roman (9 donaţii), Cebotari Serghei (4); în 2019: Statnîi Roman (9), Burlacu Aliona (5), Bivol Octavia, Furtuna Victoria, Rapeşco Ivan (câte 4); în 2020: Bivol Octavian, Furtuna Victoria (câte 6), Cojocaru Vladislav (5), Bursacovschi Sergiu, Burlacu Aliona, Cebotari Serghei, Fistic Eduard, Sîli Radu, Burlacu Ivan (câte 4).

Veniturile salariale, precum şi alte tipuri de venituri declarate de procurori şi de reprezentanţii MJ sunt, de regulă, în continuă creştere. Veniturile din donaţii, în speţă ale procurorilor suscită atenţia. Ponderea procurorilor care declară donaţii o depăşeşte pe cea a reprezentanţilor MJ (în 2020 – de 2 ori). O mare parte din procurori au declarat donaţii care depăşesc anual 100 mii de lei. Sunt cazuri când veniturile din donaţii ale unor procurori sunt comparabile sau depăşesc de câteva ori veniturile lor salariale.

Este de remarcat faptul că, pe de o parte, la evenimentele de familie ale procurorilor se colectează sume exorbitante, pe de altă parte, organizarea unor asemenea evenimente necesită cheltuieli pe potrivă, ceea ce pare să nu se confirme prin veniturile declarate de aceştia. De asemenea, trezesc bănuieli transferurile consistente de la rudele din străinătate, care, în marea parte, lucrează în poziţii mai puţin calificate şi mai prost plătite şi pare să nu fie în stare să facă asemenea donaţii/transferuri.

Unele venituri importante din depunerile la instituţiile financiare ale ambelor categorii de declaranţi nu corespund activelor financiare, ceea ce ar însemna că nu toate activele din ţară şi străinătate au fost declarate sau că aceste venituri au o altă provenienţă decât cea indicată. Unele persoane nu declară venituri din depuneri în instituţiile bancare, deşi dispun de conturi bancare la care se calculează dobânzi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#milioari #procurori #declaratii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova are tot mai puține instituții de învățământ, însă numărul elevilor și studenților este în creștere. La începutul anului de studii 2025/2026, în țară activau 1.270 de instituții de învățământ, cu 103 mai puține decât în anul de studii 2019/2020, arată publicația Biroului Național de Statistică.

În același timp, numărul total al elevilor și studenților a ajuns la 449,2 mii de persoane, cu peste 14 mai mult decât în urmă cu șase ani.

Cea mai mare reducere s-a înregistrat în învățământul primar și secundar general, unde numărul școlilor a scăzut de la 1 255 la 1 173. Și în învățământul superior continuă procesul de reorganizare: universitățile s-au redus de la 27 la doar 16, în urma reformelor și comasărilor.

Paradoxal, numărul studenților este în creștere. În anul de studii 2025/2026, universitățile din Republica Moldova au înregistrat 64,3 mii de studenți, cu aproape 6 000 mai mulți decât în 2019/2020 și cu 4 000 mai mulți decât în anul precedent, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 6,8%.

Creșteri au fost înregistrate t și în învățământul profesional tehnic, unde numărul elevilor a urcat de la 43,5 mii la 50,2 mii, semn că tot mai mulți absolvenți aleg colegiile, școlile profesionale și centrele de excelență.

În schimb, numărul cadrelor didactice continuă să scadă. Dacă în anul de studii 2019/2020 activau 35,5 mii de profesori, în prezent sistemul are 32,8 mii de cadre didactice, cu aproape 2 700 mai puține. Reducerea este vizibilă atât în școli, cât și în universități.

Datele BNS mai arată că, la 10.000 de locuitori, revin acum 1.899 de elevi și studenți, față de 1.646 în anul de studii 2019/2020, ceea ce indică o creștere a gradului de cuprindere în sistemul educațional.