Nasc și la Moldova procurori milionari! Se scaldă în teancuri de dolari și euro fără nicio rușine

Deşi veniturile din donaţiile oferite procurorilor au o pondere modestă în totalul veniturilor declarate, valoarea acestora este destul de mare şi în continuă creştere – 7 mil. lei în 2018; 8,6 mil. lei în 2019 şi 9,8 mil. lei în 2020. În ce priveşte agenţii publici din Ap. central al MJ, aceştia au declarat venituri din donaţii în sumă de 0,2 mil. lei în 2018; 2 mil. lei în 2019 şi 1,2 mil. lei – în 2020, arată un raport Transparency International.

Numărul procurorilor care declară donaţii este în creştere, pentru 2018 şi 2019 donaţiile le-au declarat circa 11% din procurorii care au depus declaraţii (fiecare al 9-lea), pentru 2020 – circa 15% (fiecare al 7-lea). Comparativ cu procurorii, agenţii publici din Ap. central al MJ care au declarat donaţiile au fost mai puţini – în 2018 şi 2020 câte 8% (fiecare al 13-lea), 2019 – 3%.

Şi numărul mediu de donaţii pe un procuror a evoluat, de la 1,4 donaţii în 2018 până la 1,7 în 2020. Printre beneficiarii celor mai multe donaţii în 2018 au fost Statnîi Roman (9 donaţii), Cebotari Serghei (4); în 2019: Statnîi Roman (9), Burlacu Aliona (5), Bivol Octavia, Furtuna Victoria, Rapeşco Ivan (câte 4); în 2020: Bivol Octavian, Furtuna Victoria (câte 6), Cojocaru Vladislav (5), Bursacovschi Sergiu, Burlacu Aliona, Cebotari Serghei, Fistic Eduard, Sîli Radu, Burlacu Ivan (câte 4).

Veniturile salariale, precum şi alte tipuri de venituri declarate de procurori şi de reprezentanţii MJ sunt, de regulă, în continuă creştere. Veniturile din donaţii, în speţă ale procurorilor suscită atenţia. Ponderea procurorilor care declară donaţii o depăşeşte pe cea a reprezentanţilor MJ (în 2020 – de 2 ori). O mare parte din procurori au declarat donaţii care depăşesc anual 100 mii de lei. Sunt cazuri când veniturile din donaţii ale unor procurori sunt comparabile sau depăşesc de câteva ori veniturile lor salariale.

Este de remarcat faptul că, pe de o parte, la evenimentele de familie ale procurorilor se colectează sume exorbitante, pe de altă parte, organizarea unor asemenea evenimente necesită cheltuieli pe potrivă, ceea ce pare să nu se confirme prin veniturile declarate de aceştia. De asemenea, trezesc bănuieli transferurile consistente de la rudele din străinătate, care, în marea parte, lucrează în poziţii mai puţin calificate şi mai prost plătite şi pare să nu fie în stare să facă asemenea donaţii/transferuri.

Unele venituri importante din depunerile la instituţiile financiare ale ambelor categorii de declaranţi nu corespund activelor financiare, ceea ce ar însemna că nu toate activele din ţară şi străinătate au fost declarate sau că aceste venituri au o altă provenienţă decât cea indicată. Unele persoane nu declară venituri din depuneri în instituţiile bancare, deşi dispun de conturi bancare la care se calculează dobânzi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#milioari #procurori #declaratii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreaga cotă anuală de 5 500 de tone de zahăr din Uniunea Europeană, importat cu o taxă vamală de 10%, ar putea fi rezervată întreprinderilor din Republica Moldova care îl folosesc în producție. În prezent, procesatorilor le sunt alocate 3 000 de tone. Schimbarea este propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Astfel, cantitatea rezervată industriei prelucrătoare ar crește cu 2 500 de tone, adică aproximativ 83%, fără majorarea cotei totale existente. Zahărul importat în aceste condiții va putea fi folosit doar ca materie primă, fără dreptul de a fi revândut sau înstrăinat sub altă formă.

Diferența dintre taxele vamale este considerabilă: în limita cotei se aplică o taxă de 10%, iar după epuizarea acesteia — de 75%, potrivit notei informative.

Autoritățile își argumentează propunerea prin cererea mare din partea întreprinderilor. Până la 30 aprilie 2026, opt procesatori importaseră deja circa 2 823 de tone de zahăr, folosind aproximativ 94% din cantitatea rezervată pentru întregul an. Beneficiarii activează în domenii precum cofetăria, panificația, patiseria și prelucrarea fructelor.

Din volumul utilizat, aproximativ 778 de tone au fost importate direct, iar 2 045 de tone — prin intermediari.

Ministerul susține că extinderea cantității rezervate va facilita accesul la materie primă inclusiv pentru întreprinderile mici, care nu au resurse financiare sau spații pentru a cumpăra și depozita volume mari de zahăr într-un timp scurt.

O cotă anuală separată, de 1 000 de tone, pentru zahărul originar din statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv din UE, va fi menținută. Aceasta va putea fi utilizată atât pentru producție, cât și pentru vânzarea către consumatori, fiind repartizată după principiul „primul venit – primul servit”.

Potrivit autorilor, modificarea ar trebui să reducă costurile de producție și să sporească competitivitatea produselor fabricate în Moldova.

În decembrie 2025, Guvernul a decis că 3000 de tone de zahăr din contingentul tarifar preferențial de 5 500 de tone va fi alocat exclusiv procesatorilor care utilizează zahărul în producție, intermediarii fiind excluși din acest proces.

#producători de panificație #zahăr importat