Nasc și la Moldova procurori milionari! Se scaldă în teancuri de dolari și euro fără nicio rușine

Deşi veniturile din donaţiile oferite procurorilor au o pondere modestă în totalul veniturilor declarate, valoarea acestora este destul de mare şi în continuă creştere – 7 mil. lei în 2018; 8,6 mil. lei în 2019 şi 9,8 mil. lei în 2020. În ce priveşte agenţii publici din Ap. central al MJ, aceştia au declarat venituri din donaţii în sumă de 0,2 mil. lei în 2018; 2 mil. lei în 2019 şi 1,2 mil. lei – în 2020, arată un raport Transparency International.

Numărul procurorilor care declară donaţii este în creştere, pentru 2018 şi 2019 donaţiile le-au declarat circa 11% din procurorii care au depus declaraţii (fiecare al 9-lea), pentru 2020 – circa 15% (fiecare al 7-lea). Comparativ cu procurorii, agenţii publici din Ap. central al MJ care au declarat donaţiile au fost mai puţini – în 2018 şi 2020 câte 8% (fiecare al 13-lea), 2019 – 3%.

Şi numărul mediu de donaţii pe un procuror a evoluat, de la 1,4 donaţii în 2018 până la 1,7 în 2020. Printre beneficiarii celor mai multe donaţii în 2018 au fost Statnîi Roman (9 donaţii), Cebotari Serghei (4); în 2019: Statnîi Roman (9), Burlacu Aliona (5), Bivol Octavia, Furtuna Victoria, Rapeşco Ivan (câte 4); în 2020: Bivol Octavian, Furtuna Victoria (câte 6), Cojocaru Vladislav (5), Bursacovschi Sergiu, Burlacu Aliona, Cebotari Serghei, Fistic Eduard, Sîli Radu, Burlacu Ivan (câte 4).

Veniturile salariale, precum şi alte tipuri de venituri declarate de procurori şi de reprezentanţii MJ sunt, de regulă, în continuă creştere. Veniturile din donaţii, în speţă ale procurorilor suscită atenţia. Ponderea procurorilor care declară donaţii o depăşeşte pe cea a reprezentanţilor MJ (în 2020 – de 2 ori). O mare parte din procurori au declarat donaţii care depăşesc anual 100 mii de lei. Sunt cazuri când veniturile din donaţii ale unor procurori sunt comparabile sau depăşesc de câteva ori veniturile lor salariale.

Este de remarcat faptul că, pe de o parte, la evenimentele de familie ale procurorilor se colectează sume exorbitante, pe de altă parte, organizarea unor asemenea evenimente necesită cheltuieli pe potrivă, ceea ce pare să nu se confirme prin veniturile declarate de aceştia. De asemenea, trezesc bănuieli transferurile consistente de la rudele din străinătate, care, în marea parte, lucrează în poziţii mai puţin calificate şi mai prost plătite şi pare să nu fie în stare să facă asemenea donaţii/transferuri.

Unele venituri importante din depunerile la instituţiile financiare ale ambelor categorii de declaranţi nu corespund activelor financiare, ceea ce ar însemna că nu toate activele din ţară şi străinătate au fost declarate sau că aceste venituri au o altă provenienţă decât cea indicată. Unele persoane nu declară venituri din depuneri în instituţiile bancare, deşi dispun de conturi bancare la care se calculează dobânzi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#milioari #procurori #declaratii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activitatea din sectorul privat din zona euro a continuat să se reducă în septembrie, ceea ce sugerează că economia s-a contractat în trimestrul curent, raportează Bloomberg.

Un indice bazat pe sondajele efectuate de S&P Global în rândul directorilor de achiziţii a indicat a patra lună consecutivă de scădere a producţiei, ajungând la 47,1. Deşi reprezintă o uşoară îmbunătăţire faţă de luna august, indicatorul se situează clar sub nivelul de 50 care indică o contracţie. Economiştii prevăzuseră o scădere la 46,5.

În timp ce încetinirea s-a atenuat în Germania, aceasta s-a adâncit în Franţa, potrivit sondajelor de conjunctură publicate vineri de S&P Global. Economiştii se aşteptau ca dinamica în ambele ţări să rămână în general stabilă.

Performanţa sectorului serviciilor din Germania a reprezentat o „surpriză plăcută”, deoarece s-a contractat doar marginal în această lună, a precizat S&P Global. Industria prelucrătoare, care a avut de suferit din cauza încetinirii economiei mondiale şi a creşterii ratelor dobânzilor, a condus declinul activităţii generale.

Cu toate acestea, cifrele pentru importantul sector industrial al ţării indică faptul că „lucrurile nu se duc la vale la fel de repede ca înainte, declinul comenzilor noi încetinind”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist-şef la Hamburg Commercial Bank. „În plus, reducerea activităţii de cumpărare îşi pierde din avânt”.

În Franţa, atât serviciile, cât şi industria prelucrătoare s-au înrăutăţit, ceea ce a dus la cea mai mare scădere a activităţii din sectorul privat din noiembrie 2020. Au existat rapoarte răspândite privind cererea slabă în ambele sectoare, iar încrederea în ceea ce priveşte următoarele 12 luni a slăbit simţitor, a precizat S&P Global.

„Economia franceză va naviga, în viitorul apropiat, în ape foarte tulburi”, a declarat Norman Liebke, economist la Hamburg Commercial Bank. „Credem că în 2024 creşterea economică va fi mai mică decât se aştepta anterior”.

El a adăugat că inflaţia este încă la pândă în Franţa, fiind determinată în întregime de servicii, fără a se vedea încă „prea multe semne de impact” în urma deciziei guvernului de a impune plafoane de preţ pentru anumite produse alimentare începând cu luna iulie.

În cursul zilei de vineri, datele privind indicele managerilor de achiziţii pentru zona euro vor confirma continuarea contracţiei, în timp ce cifrele anterioare din Australia şi Japonia au indicat o expansiune. Se aşteaptă ca un indicator pentru Regatul Unit să arate o încetinire similară cu cea de luna trecută. Se preconizează că cifrele din SUA vor arăta o uşoară creştere.