Reforma justiției! Mesajul tăios al unei judecătoare: Împușcați-mă, dar n-o să-mi schimb părerea! Este bătaie de joc

Unul dintre magistrații Curții Supreme de Justiție care a depus cererea de demisie, Liliana Catan, a ținut un discurs în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. Magistratul a criticat procedura de Pre-vetiing, prin care trece sistemul judecătoresc și a acuzat guvernarea de ”capturarea Justiției”, scrie REALITATEA.MD.

”După 27 de ani de activitate, consider că este mai jos de demnitatea mea umană și de judecător să fiu supusă unei bătăi de joc publice. Am analizat foarte atent modul în care s-a desfășurat Pre-vettingul judecătorilor și modul în care s-a desfășurat interviul persoanelor non-judecători. Împușcați-mă, dar n-o să-mi schimb părerea. Este bătaie de joc. Azi vorbim deschis de capturarea sistemului judecătoresc”, a declarat magistratul.

Liliana Catan a venit cu un mesaj pentru putere: ”Nu încercați niciodată să puneți judecătorii sub ciubota polițistului! Nu încercați niciodată să puneți judecătorii sub dorințele politicienilor. Nu încercați niciodată să puneți judecătorii sub talpa mulțimii, doar de aceea că ei vreau. Da, judecătorul, în virtutea funcției, pronunță hotărâri mai puțin favorabile, mai puțin plăcute, dar dacă judecătorul și-a motivat hotărârea, nimeni niciodată nu o sa-ți poată să facă nimic. Oricare guvernare are tentația de a vârî sistemul judecătorești în buzunar. Așa e convenabil, când ai un judecător-doi în buzunar, te simți mai ușor. Știi că ziua de mâine este asigurată. Dar ea nu este asigurată, pentru că acel jucător cărui i-ai dat azi bilet de partid, mâine te va pune la pușcărie. Asta este legitatea vieții”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.