Renaște dușmanul feros al companiilor mici de colectare a fierului vechi! De ce vrea Alaiba monopolul Metalferos

03 Iun. 2024, 15:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2024, 15:22 // Actual //  bani.md

Guvernul Republicii Moldova intenționează să reintroducă monopolul Metalferos pe piața colectării fierului vechi, conform unui proiect de hotărâre propus de Ministerul Economiei, condus de Dumitru Alaiba. Aceasta decizie vine după ce în 2020, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a demontat monopolul în acest sector.

Ministeul economiei își justifică inițiativa de instituire a monopolului fiscal prin faptul că în perioada mai 2022 – noiembrie 2023, datele arată o creștere semnificativă a importurilor de deșeuri și resturi de metale feroase, în detrimentul achizițiilor de pe piața locală. În 2023, importurile au reprezentat 62,6% din totalul achizițiilor de deșeuri de metale feroase, comparativ cu 43,8% în 2022. Această tendință a fost favorizată de prețurile mai mari oferite de Uzina Metalurgică de la Râbnița (UMM) pentru metalele importate, în comparație cu cele locale.

„Pentru perioada ianuarie-noiembrie 2023, discrepanța în prețurile de achiziție importuri (6 985 Lei per tonă) vs companii moldovenești (6 153 Lei per tonă) a crescut până la 13,5%, UMM oferind în medie importatorilor un preț cu 832 lei (45 USD) per tonă mai mare în raport cu companiile locale”, se mai spune în justificarea Ministerului Economiei.

Criticile asociației „Metal”

Serghei Lungu, președintele asociației „Metal”, a avertizat, în conferința de presă din 30 mai, că reintroducerea monopolului ar putea avea consecințe negative pentru companiile mici din sector. El a subliniat că „Metalferos” a fost implicată în trecut în mai multe scandaluri de spălare a banilor și că reinstaurarea monopolului ar putea reintroduce practici corupte. „Nu vrem să fie instituit acest monopol. Companiile mici și mijlocii nu vor mai fi competitive,” a declarat Lungu.

În 2022, Procuratura Generală a trimis în instanță un dosar penal legat de „Metalferos”, acuzând opt persoane de creare și conducere a unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani. Se estimează că Metalferos a suferit un prejudiciu financiar de peste 736 milioane de lei din cauza schemelor infracționale.

Potrivit noii inițiative, alți agenți economici autorizați vor putea să colecteze, să păstreze, să prelucreze și să exporte deșeuri de metale feroase, dar nu vor putea să le vândă Uzinei Metalurgice din regiunea transnistreană.

Piața metalelor uzate din Republica Moldova a fost demonopolizată în anul 2019. Acest monopol a fost instituit la începutul acestui mileniu, ca reacţie la furturile masive de metale din acea perioadă, în special a firelor electrice, distrugerea lifturilor etc., ceea ce punea în pericol securitatea energetică şi viaţa oamenilor.

Ulterior s-a constatat că Metalferos a devenit o sursă de finanţare pentru anumite partide şi politicieni, în special Partidul Democrat.

La finele anului 2009, primul guvern Filat de coaliţie AIE a inclus în programul său angajamentul de „demonopolizare a activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi de export al acestora”.

Abia peste un an şi jumătate un proiect de lege privind demonopolizarea pieţei de comerţ şi export a deşeurilor metalelor feroase şi neferoase, care ar permite mai multor agenţi economici să obţină licenţe pentru acest gen de activitate, a ajuns în Parlament la propunerea Guvernului şi fracţiunii Partidului Liberal-Democrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.