Renaște dușmanul feros al companiilor mici de colectare a fierului vechi! De ce vrea Alaiba monopolul Metalferos

03 Iun. 2024, 15:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2024, 15:22 // Actual //  bani.md

Guvernul Republicii Moldova intenționează să reintroducă monopolul Metalferos pe piața colectării fierului vechi, conform unui proiect de hotărâre propus de Ministerul Economiei, condus de Dumitru Alaiba. Aceasta decizie vine după ce în 2020, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a demontat monopolul în acest sector.

Ministeul economiei își justifică inițiativa de instituire a monopolului fiscal prin faptul că în perioada mai 2022 – noiembrie 2023, datele arată o creștere semnificativă a importurilor de deșeuri și resturi de metale feroase, în detrimentul achizițiilor de pe piața locală. În 2023, importurile au reprezentat 62,6% din totalul achizițiilor de deșeuri de metale feroase, comparativ cu 43,8% în 2022. Această tendință a fost favorizată de prețurile mai mari oferite de Uzina Metalurgică de la Râbnița (UMM) pentru metalele importate, în comparație cu cele locale.

„Pentru perioada ianuarie-noiembrie 2023, discrepanța în prețurile de achiziție importuri (6 985 Lei per tonă) vs companii moldovenești (6 153 Lei per tonă) a crescut până la 13,5%, UMM oferind în medie importatorilor un preț cu 832 lei (45 USD) per tonă mai mare în raport cu companiile locale”, se mai spune în justificarea Ministerului Economiei.

Criticile asociației „Metal”

Serghei Lungu, președintele asociației „Metal”, a avertizat, în conferința de presă din 30 mai, că reintroducerea monopolului ar putea avea consecințe negative pentru companiile mici din sector. El a subliniat că „Metalferos” a fost implicată în trecut în mai multe scandaluri de spălare a banilor și că reinstaurarea monopolului ar putea reintroduce practici corupte. „Nu vrem să fie instituit acest monopol. Companiile mici și mijlocii nu vor mai fi competitive,” a declarat Lungu.

În 2022, Procuratura Generală a trimis în instanță un dosar penal legat de „Metalferos”, acuzând opt persoane de creare și conducere a unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani. Se estimează că Metalferos a suferit un prejudiciu financiar de peste 736 milioane de lei din cauza schemelor infracționale.

Potrivit noii inițiative, alți agenți economici autorizați vor putea să colecteze, să păstreze, să prelucreze și să exporte deșeuri de metale feroase, dar nu vor putea să le vândă Uzinei Metalurgice din regiunea transnistreană.

Piața metalelor uzate din Republica Moldova a fost demonopolizată în anul 2019. Acest monopol a fost instituit la începutul acestui mileniu, ca reacţie la furturile masive de metale din acea perioadă, în special a firelor electrice, distrugerea lifturilor etc., ceea ce punea în pericol securitatea energetică şi viaţa oamenilor.

Ulterior s-a constatat că Metalferos a devenit o sursă de finanţare pentru anumite partide şi politicieni, în special Partidul Democrat.

La finele anului 2009, primul guvern Filat de coaliţie AIE a inclus în programul său angajamentul de „demonopolizare a activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi de export al acestora”.

Abia peste un an şi jumătate un proiect de lege privind demonopolizarea pieţei de comerţ şi export a deşeurilor metalelor feroase şi neferoase, care ar permite mai multor agenţi economici să obţină licenţe pentru acest gen de activitate, a ajuns în Parlament la propunerea Guvernului şi fracţiunii Partidului Liberal-Democrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.