Reprezentanta UMAEF: Economia Moldovei e șubredă și fără banii UE nu facem față

Reprezentanta de țară a Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF) în Republica Moldova, Stella Jemna, a declarat că sprijinul financiar al Uniunii Europene este esențial pentru dezvoltarea țării, în contextul unor necesități majore de investiții și al unei economii fragile.

În cadrul emisiunii „Consens național” de la Realitatea TV, Jemna a subliniat că, fără fondurile europene, Republica Moldova nu ar putea accelera modernizarea infrastructurii și creșterea economică.

„Pentru noi este vital să avem aceste fonduri ale UE, pentru că avem o economie destul de șubredă. Oricât de mult am vrea să schimbăm lucrurile prin forțe proprii, viteza de dezvoltare va depinde inclusiv de această injectare de fonduri”, a declarat aceasta.

Oficiala a atras atenția asupra deficitului major de investiții în infrastructură, afirmând că necesarul de finanțare este mult peste capacitatea actuală a statului. „Noi cârpim străzile, dar nu cred că reușim să facem față”, a spus Jemna, exprimând totodată frustrarea față de ritmul lent al schimbărilor.

„Răbdarea mea ca cetățeană a Republicii Moldova e cam pe sfârșite. Continuăm să discutăm și să promovăm Uniunea Europeană, dar nu văd alt model de dezvoltare”, a adăugat ea.

Potrivit datelor oficiale, Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova un pachet financiar de 1,9 miliarde de euro, dintre care 450 de milioane sunt granturi. Fondurile sunt distribuite în tranșe și vizează proiecte de infrastructură, reforme și stimularea creșterii economice.

Până în prezent, aproximativ 500 de milioane de euro au fost deja transferați, urmând ca restul sumelor să fie debursate în funcție de implementarea proiectelor și reformelor asumate de autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Molodva #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.