Reprezentanții mediului de afaceri și economiștii cer reformarea sistemului financiar-bancar

Modelul actual limitează dezvoltarea economică, îngreunează accesul la credite și contribuie la scurgerea de capital din țară, au remarcat directorii marilor companii în cadrul celei de-a patra Mese rotunde naționale, organizată de Alianța „MOLDOVENII”.

Aceasta a fost dedicată temei: „Modernizarea sistemului de finanțare a statului, a mediului de afaceri și a familiilor”. S-a discutat despre calitatea sistemului financiar și efectele sale asupra statului, mediului de afaceri și societății. A fost subliniat în mod special faptul că modelul actual nu stimulează dezvoltarea economiei naționale, dar susține importurile și consumul.

Președintele companiei Covoare Ungheni, Nicolae Nicula, și-a exprimat, în discursul său, îngrijorarea față de situația în care sectorul bancar înregistrează profituri mari pe fondul stagnării sectorului real al economiei. Potrivit acestuia, „sistemul actual de proceduri juridice și financiare, în cazul obținerii unui credit, servește intereselor băncilor, nu ale antreprenorilor”.

Președintele INC Group, Iurie Mihalachi, a atras atenția asupra cazurilor în care Banca Națională împiedică scăderea ratelor dobînzilor, chiar dacă băncile sînt dispuse să acorde credite în condiții mai avantajoase.

„Din momentul înființării sale, autoritatea de reglementare a fost scoasă de sub controlul statului și acționează independent de prioritățile economice ale țării”, a remarcat omul de afaceri.

Președintele DAAC Hermes Grup, Vasile Chirtoca, a criticat sistemul ipotecar existent, calificîndu-l drept inaccesibil pentru majoritatea cetățenilor. El a menționat că „în Moldova, ratele dobînzilor la creditele ipotecare sînt de 8-12% anual, în timp ce în țările UE acestea sînt mult mai mici”. Chirtoca a atras atenția și asupra lipsei unei piețe de capital și a accesului limitat al businessului la finanțare pe termen lung.

Economistul Denis Roșca, președintele partidului Alianța „MOLDOVENII”, a semnalat problema scurgerii de capital prin importul de materiale de construcții, procurate din credite. El a propus finanțarea prealabilă a producătorilor locali cu scopul de a închide ciclul economic intern și de a reduce dependența de importuri.

Fostul viceprim-ministru Alexandru Muravschi a declarat că trebuie să renunțăm la soluțiile universale de piață, care, după cum spune el, nu au dat rezultate în ultimii 30 de ani. El a subliniat că orientarea exclusiv către mecanismele de piață, fără sprijin organizațional din partea statului, nu funcționează, mai ales în sectoare precum agricultura. Muravschi a subliniat că cooperarea în domeniul agricol a eșuat anume din cauza lipsei unei infrastructuri corespunzătoare și a pregătirii mentale a fermierilor pentru a-și uni eforturile.

Participanții la masa rotundă au fost de aceeași părere că, fără revizuirea politicii financiare, consolidarea sectorului real și dezvoltarea capitalului uman, nu are sens să vorbim despre modernizare țării.

Propunerile adunate în cadrul meselor rotunde naționale vor fi incluse în programul de activități al Alianței „MOLDOVENII”. Următoarea discuție publică cu experții și societatea civilă va avea loc pe 9 august. Se preconizează discutarea problemelor privind ecologia, resursele acvatice și gestionarea deșeurilor solide menajere.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul agricol 2025/26 a început cu tensiuni pe piața oleaginoaselor, după ce recolta de floarea-soarelui a scăzut în Ucraina și Uniunea Europeană, principalele regiuni producătoare din bazinul Mării Negre. Potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija, declinul de producție a dus la un dezechilibru global și la scumpiri accentuate ale semințelor și uleiului de floarea-soarelui.

În Ucraina, recolta de floarea-soarelui din 2025 s-a redus la 7,8–8 milioane de tone, cu aproape două milioane mai puțin decât anul trecut, când au fost strânse circa 9,5 milioane tone. Și în Uniunea Europeană, producția a fost sub așteptări – 8,5 milioane tone, a treia cea mai mică din ultimii zece ani. „Aceste pierderi de recoltă au strâns balanța globală a oleaginoaselor și au alimentat așteptările de deficit pe piață”, explică Rija.

Pe fondul acestor scăderi, prețurile internaționale au crescut brusc, sprijinite și de scumpirea petrolului Brent, care a revenit la peste 66 dolari/baril, după impunerea sancțiunilor SUA asupra companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Costurile de procesare mai mari și interesul pentru biocombustibili au făcut ca uleiurile vegetale să devină tot mai căutate.

În Republica Moldova, campania de achiziții a început sub semnul efervescenței. Pentru prima dată, prețurile au pornit direct de la 10 lei/kg, față de 7–8 lei/kg la începutul sezonului trecut. Cererea ridicată a procesatorilor a împins cotațiile la 10,85 lei/kg în sudul țării (Giurgiulești) și 10,30 lei/kg în nord. La început de noiembrie, prețurile se mențin ridicate, între 10,10 și 10,85 lei/kg, în funcție de regiune. Totuși, de la sfârșitul lunii octombrie, piața s-a calmat ușor, după ce marii cumpărători turci și-au redus temporar prezența. Turcia – care rămâne principalul importator de semințe moldovenești – a redus taxele de import la floarea-soarelui de la 20% la 12%, iar la uleiul brut de la 36% la 30%, măsuri ce vor fi complet eliminate în 2026. „Corecția temporară nu schimbă tendința generală: oferta globală rămâne limitată, iar cererea solidă. Prețurile la floarea-soarelui se vor menține ferme”, estimează Iurie Rija.

Piața porumbului are o evoluție contrastantă. În timp ce în Brazilia producția record a crescut disponibilitatea globală, Europa de Sud-Est a fost afectată de secetă. În Bulgaria, recolta este la minimul ultimilor 16 ani – doar 1,5 milioane tone. În Republica Moldova, situația este mai bună, dar complicată: ploile abundente din septembrie-octombrie au întârziat recoltatul și au ridicat nivelul de umiditate al boabelor. „Campania este lentă, iar mulți fermieri au preferat să semene grâul de toamnă înainte de a strânge porumbul”, arată Rija. Prețurile actuale la poarta fermei sunt de 3,10–3,20 lei/kg, iar la export (FOB Giurgiulești) de 215–217 USD/tonă, cu o posibilă scădere spre 210 USD/tonă în decembrie, odată cu finalizarea recoltării.

Recoltele bogate din Rusia (84 milioane tone) și UE au generat o ofertă confortabilă pe piața globală a grâului, menținând prețurile moderate. În Moldova, după o recoltă bună, grâul se vinde la 3,0–3,5 lei/kg, echivalentul a circa 200 USD/tonă FOB Giurgiulești, similar cotațiilor din porturile românești și ucrainene. Pe fondul cererii sezoniere, Rija anticipează o ușoară creștere a prețurilor în iarnă, spre 3,5–3,7 lei/kg, odată cu refacerea stocurilor pentru consum intern și export.

Producția de orz din 2025 s-a menținut aproape identică cu cea a anului trecut, iar prețurile s-au dovedit surprinzător de stabile: între 3,20 și 3,50 lei/kg pe piața internă, respectiv 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Volumul redus disponibil pentru export limitează fluctuațiile. „Piața orzului a devenit una de nișă – liniștită, dar profitabilă. Într-un an cu atâtea extreme, stabilitatea ei e aproape o excepție”, conchide economistul Iurie Rija.