Gazprom acuză Chișinăul de „distrugerea” Moldovagaz și de confiscarea investițiilor rusești

08 Aug. 2025, 09:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Aug. 2025, 09:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania rusă „Gazprom” a reacționat la decizia Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) de a retrage, începând cu 1 septembrie 2025, licența de furnizare a gazului pentru SA „Moldovagaz” și de a desemna „Energocom” drept furnizor public al serviciului.

Într-un comunicat oficial, Gazprom – cel mai mare acționar și creditor al Moldovagaz – afirmă că, pe tot parcursul colaborării, și-a îndeplinit integral obligațiile de aprovizionare fiabilă și sigură cu gaze a Republicii Moldova, fără a primi însă plata integrală pentru gazul livrat. Potrivit companiei, datoria Moldovagaz față de Gazprom depășește 709 milioane de dolari, sumă generată în mare parte de neplata sistematică a întreprinderilor termoenergetice de stat din Moldova.

Gazprom susține că, în ultimii ani, a propus diferite soluții și termene pentru stingerea datoriei, cu documentare juridică corespunzătoare, dar Guvernul de la Chișinău ar fi refuzat să coopereze. În schimb, compania acuză autoritățile moldovene că ar fi încălcat înțelegerile anterioare și ar fi exercitat presiuni pentru a o forța să renunțe la pretențiile financiare.

Potrivit Gazprom, acțiunile Guvernului ar fi dus la reorganizarea forțată a Grupului Moldovagaz, limitarea controlului companiei asupra propriilor active și venituri, creșterea prețului de achiziție a gazului, majorarea bruscă a tarifelor la gaz și electricitate pentru consumatori și scăderea securității energetice a țării.

„Retragerea licenței Moldovagaz nu poate fi considerată altfel decât etapa finală a distrugerii afacerii Grupului Moldovagaz de către partea moldovenească și privarea Gazprom de un activ de investiții”, se arată în comunicatul companiei. Gazprom mai anunță că își va apăra „drepturile și interesele legitime” prin toate mijloacele disponibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Sept. 2026, 14:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 14:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.