Republica Moldova bate ultimul cui în conserva lui Putin – CSI. Chișinăul își pregătește ieșirea din organizație

Republica Moldova își pregătește ieșirea din Comunitatea Statelor Independente (CSI) controlată de Rusia. Chișiunăul a boicotat și ultimul summit al acestei organizații, care a avut loc în aceste zile la Sankt-Petersburg.

Imediat după invazia Rusiei asupra Ucrainei, în februarie 2022, autoritățile pro-europene de la Chișinău au limitat participarea țării la evenimentele organizate în cadrul CSI, iar recent, după ce Moldova a devenit țară candidată pentru aderare la UE, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a anunțat suspendarea participării Moldovei pe platforma CSI, se arată într-o analiză Deutsche Welle.

Drapelul Republicii Moldova a lipsit la summitul informal al CSI, organizat în zilele de 26 și 27 decembrie la Sankt-Petersburg. Nici un oficial de la Chișinău nu a participat la reuniune. După semnarea cererii de aderare a Moldovei la UE de către actualul președinte Maia Sandu, la Chișinău se discută tot mai des despre oportunitatea rămânerii țării în CSI și despre incompatibilitatea deținerii concomitente a calității de membru al UE și de membru al CSI.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, lider al partidului (PAS) ce deține majoritatea în legislativul moldovean, susține că abia așteaptă ca Moldova să se rupă de CSI. „O să ajungem la momentul când va trebui să luăm o decizie politică. Ea va fi dictată de avansarea noastră pe parcursul european. Credeți-mă, aștept acest moment”, a spus el în cadrul unui interviu televizat. Totuși, Grosu a precizat că momentul ieșirii din CSI trebuie analizat și discutat foarte atent, pentru că, „în cadrul acestui format, mai există o serie de angajamente, tratate cu alte țări-membre cu care noi trebuie să ținem legătura”, a explicat Igor Grosu.

Potrivit șefului diplomației moldovene, Nicu Popescu, autoritățile de la Chișinău nu mai participă la reuniunile CSI și nici la alte evenimente organizate în cadrul acestei organizații, iar prin asta Chișinăul semnalează clar un dezacord total cu tendințele care se manifestă în acest spațiu. „Prioritatea noastră absolută este integrarea și aderarea la UE”, a precizat ministrul de Externe.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CSI #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.