Republica Moldova e pierdută de tot! S-a trecut la comasarea localităților

31 Iul. 2023, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Iul. 2023, 12:51 // Actual //  bani.md

Procesul de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul întâi în Republica Moldova a devenit realitate odată cu adoptarea unei noi legi, care are ca scop consolidarea capacităților administrative ale autorităților publice locale și îmbunătățirea prestării serviciilor publice pentru populație. Proiectul de lege prevede că amalgamarea voluntară va implica comasarea benevolă a două sau mai multor UAT-uri (sate, comune, orașe, municipii), sub condiția ca teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate să fie continuu și să aibă minimum 3000 de locuitori. De asemenea, distanța de la centrul administrativ al UAT-ului amalgamat până la centrul oricărei alte unități care o formează nu trebuie să depășească 25 de kilometri.

Se vor aplica criterii de selecție pentru stabilirea centrului administrativ al UAT-urilor amalgamate, cum ar fi demografia (UAT cu cel mai mare număr de locuitori), capacitatea fiscală raportată pe locuitor și capacitatea de furnizare a serviciilor publice. Inițierea procesului de amalgamare voluntară va avea loc pe baza deciziilor consiliilor locale ale UAT-urilor de nivelul întâi, adoptate cu votul majorității consilierilor aleși sau la propunerea primarului, a 1/3 din numărul consilierilor aleși sau a 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea respectivă.

În sprijinul acestui proces, autoritățile administrației publice centrale vor furniza suport informațional, organizatoric, metodologic și financiar. Se va institui un Fond de amalgamare voluntară a localităților, care va acorda stimulente financiare pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii în UAT-urile amalgamate și susținerea bugetelor acestora.

Proiectul de lege cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale a fost elaborat de Cancelaria de Stat, în colaborare cu partenerii de dezvoltare, și este inclus în Strategia de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023 – 2030. Această inițiativă are ca scop optimizarea administrării locale și crearea unui cadru normativ propice pentru consolidarea capacităților administrative și dezvoltarea sustenabilă a localităților din Republica Moldova.

Coincidență sau nu, dar proiectul de lege de comasare a localităților vine urmare a reducerii numărului populației Republicii Moldova și depopulării localităților. Numărul populației Republicii Moldova a constituit 2,512 milioane, cu 52,3 mii mai puțin la începutul anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.