Republica Moldova joacă la două capete. România nu poate livra gaz Chișinăului fără girul Gazpromului

Criza gazelor de la Chișinău s-a accentuat după ce Republica Moldova nu a reușit să semneze un contract de livrare a metanului cu concernul rus Gazprom, iar acum două zile autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul gazelor. Pe de o parte, Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru perioada următoare, iar pe de alta autoritățiile încearcă să convingă oficialii Gazprom să semneze un nou contract pe termen lung, însă la un preț mult mai redus decât cel de 790 dolari/mia de metri cubi pe care îl solicită concernul rus.

Furnizarea de gaze prin România către Republica Moldova fără acordul Gazprom este una problematică, pentru că sursa gazului ar trebui să fie fostul coridor transbalcanic, prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, pe unde curge exclusiv gaz rusesc din TurkStream, comercializat de firmele prin care Gazprom efectuează exporturi către România, Gazprom Schweiz AG (și filiala sa WIEE) și Conef Energy (și filiala sa Imex Oil).

Totodată, la finalul săptămânii trecute, pentru a-și putea acoperi consumul curent și necesarul de gaz depozitat pentru iarnă (24,5 TWh sau 74,5% din capacitatea totală în acest moment), România importa 75 GWh/zi prin punctul de la Negru Vodă, 5,6 GWh/zi prin punctul de la Giurgiu-Ruse și 12 GWh/zi prin punctul de la Csanádpalota. În aceste condiții, este puțin probabil ca România să poată oferi gaz Republicii Moldova în absența cooperării Gazprom, care este singura companie care poate majora livrările prin Negru Vodă. Și în niciun caz gaz ieftin, dat fiind prețul de peste 400 lei/MWh de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), la care se adaugă costurile de transport.

Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

Europarlamentarul, Rareș Bogdan a declarat ieri la TVR Moldova că În cazul în care lucrurile se complică din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, România nu va abandona Republica Moldova.(…) România va ajuta Republica Moldova cu alimentarea cu păcură.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.