Republica Moldova joacă la două capete. România nu poate livra gaz Chișinăului fără girul Gazpromului

Criza gazelor de la Chișinău s-a accentuat după ce Republica Moldova nu a reușit să semneze un contract de livrare a metanului cu concernul rus Gazprom, iar acum două zile autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul gazelor. Pe de o parte, Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru perioada următoare, iar pe de alta autoritățiile încearcă să convingă oficialii Gazprom să semneze un nou contract pe termen lung, însă la un preț mult mai redus decât cel de 790 dolari/mia de metri cubi pe care îl solicită concernul rus.

Furnizarea de gaze prin România către Republica Moldova fără acordul Gazprom este una problematică, pentru că sursa gazului ar trebui să fie fostul coridor transbalcanic, prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, pe unde curge exclusiv gaz rusesc din TurkStream, comercializat de firmele prin care Gazprom efectuează exporturi către România, Gazprom Schweiz AG (și filiala sa WIEE) și Conef Energy (și filiala sa Imex Oil).

Totodată, la finalul săptămânii trecute, pentru a-și putea acoperi consumul curent și necesarul de gaz depozitat pentru iarnă (24,5 TWh sau 74,5% din capacitatea totală în acest moment), România importa 75 GWh/zi prin punctul de la Negru Vodă, 5,6 GWh/zi prin punctul de la Giurgiu-Ruse și 12 GWh/zi prin punctul de la Csanádpalota. În aceste condiții, este puțin probabil ca România să poată oferi gaz Republicii Moldova în absența cooperării Gazprom, care este singura companie care poate majora livrările prin Negru Vodă. Și în niciun caz gaz ieftin, dat fiind prețul de peste 400 lei/MWh de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), la care se adaugă costurile de transport.

Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

Europarlamentarul, Rareș Bogdan a declarat ieri la TVR Moldova că În cazul în care lucrurile se complică din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, România nu va abandona Republica Moldova.(…) România va ajuta Republica Moldova cu alimentarea cu păcură.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuții aprinse și schimburi dure de replici au avut loc în Comisia economie a Parlamentului în timpul examinării proiectului de lege cu privire la licențierea provizorie a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase. Deputații din opoziție au acuzat majoritatea parlamentară PAS că ar fi modificat radical proiectul între prima și a doua lectură, după intervenția Guvernului, în beneficiul unor companii mari din sector. Este vorba de 31 octombrie față de 31 decembrie cum a fost votat proiectul în prima lectură.

Conflictul a izbucnit în momentul în care proiectul nr. 290 a fost supus votului în comisie, cu modificările formulate în baza avizului Guvernului. Deputații din opoziție, Sergiu Stefanco, Vasile Costiuc și Serghei Ivanov au reproșat că forma ajunsă la vot ar fi substanțial diferită de cea susținută anterior în prima lectură.

„De ce ați votat legea în prima lectură, iar în a doua lectură ați schimbat tot?”, a fost una dintre întrebările adresate în timpul disputei.

Unul dintre deputații opoziției, Sergiu Stefanco a susținut că proiectul ar fi fost modificat după intervenția unor companii cu interese în domeniu și a lansat acuzații inclusiv la adresa președintelui Comisiei economie, Radu Marian.

„Au votat legea în prima lectură, după care a venit avizul Guvernului și au modificat-o totalmente. […] Au venit cu o lege, au votat-o în prima lectură, au venit ordinele de la corporațiile mari și peste noapte au schimbat tot”, a declarat deputatul Vasile Costiuc de ka Democrația Acasă.

În timpul schimbului de replici a fost invocat și numele companiei Trans-Oil, opoziția a spus că modificările ar avantaja interesele marilor jucători din sector. Afirmațiile privind presupusa influență a companiilor asupra modificării proiectului au fost formulate de deputați în cadrul disputei și nu au fost însoțite, în fragmentul declarațiilor prezentat, de probe care să le confirme.

Discuția a degenerat ulterior într-un schimb de acuzații privind eventualele interese de afaceri ale unor deputați în agricultură și procesarea producției agricole.

Opoziția a mai susținut că modificările introduse în baza avizului Guvernului au schimbat atât de mult proiectul inițial încât autorii au ajuns în situația de a nu mai susține propria inițiativă.

„Ne-au pus în situația în care noi, cei din opoziție, n-am votat legea propusă de opoziție, pentru că, prin modificările Guvernului, au făcut absolut altă lege”, a afirmat deputatul Serghei Ivanov

În replică, pe parcursul ședinței au existat reproșuri privind posibile interese personale ale unor promotori ai proiectului în domeniul agricol, discuțiile fiind întrerupte în repetate rânduri de intervenții și schimburi tensionate de replici.

Proiectul nr. 290 vizează instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor unor culturi cerealiere și oleaginoase. Disputa din Comisia economie s-a concentrat în special asupra modificărilor operate după prima lectură și asupra impactului acestora asupra fermierilor, procesatorilor și marilor companii din sector.