Republica Moldova marchează 7 ani de la semnarea Acordului de Asociere RM-UE. Principalele realizări

Astăzi, 27 iunie, se împlinesc 7 ani de la semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Acordul reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care are obiectivul de a stimula integrarea economică și asocierea politică dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

UE, în calitate de partener comercial

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE, se scrie în cadrul unui comunicat al Ministerului Economiei.

A fost constatată, de asemenea, o creștere a numărului companiilor exportatoare în UE, acestea reprezentând peste 70 la sută din numărul total de companii exportatoare pe piața comunitară, cu un top cinci țări în care companiile din RM au realizat activități de export: România, Germania, Italia, Polonia și Cehia.

Domeniile pe care s-a avansat

În perioada vizată, printre cele mai importante rezultate, putem reliefa avansarea pe domeniile prioritare ale DCFTA, precum domeniul energiei, infrastructura calității, servicii informaționale, politica antreprenorială și altele.

Pe dimensiunea eficienței energetice și a surselor regenerabile de energie este de menționat că au fost atinse progrese semnificative, fiind promovate acte normative de bază, prin care au fost transpuse directive și regulamente europene. Totodată, Uniunea Europeană a sprijinit interconectarea rețelei de gaze dintre Republica Moldova şi România, prin construcția gazoductului Iași – Chișinău.

Mediul de afaceri

Cu privire la mediul de afaceri și politica antreprenorială, au fost întreprinse acțiuni care au contribuit la sporirea competitivității și calității mărfurilor autohtone, retehnologizarea proceselor de producere, crearea locurilor de muncă competitive, creșterea exporturilor. Astfel, printre progrese se atestă reducerea numărului de acte permisive, optimizarea numărului instituțiilor abilitate cu funcții de control, implementarea unui set de Programe de susținere financiară și de acces la instruiri a ÎMM-urilor etc.

UE a sprijinit, în perioada de referință, prin intermediul Inițiativei EU4Business în Moldova, 19.531 de IMM-uri, ceea ce a generat un venit suplimentar de 345 milioane de euro și a creat 21.930 de noi locuri de muncă, cifra de afaceri a acestora majorându-se cu 14,9%, iar drept rezultat, exporturile au crescut cu 3%.

Industria IT

O realizare importantă în această perioadă a vizat dezvoltarea industriei IT din Republica Moldova prin crearea și asigurarea funcționalității Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112, precum și crearea primului Parc pentru tehnologia informației „Moldova IT Park”, care a contribuit la înregistrarea a 700 de companii/rezidenți. Aceste companii generează 12 000 locuri de muncă, cu o cifră anuală de circa 5 miliarde lei.

Standarde Euopene

În vederea alinierii sistemului național de standardizare la cerințele europene, peste 27 000 de standarde europene au fost adoptate de către Republica Moldova, ceea ce constituie 100% din totalul de standarde publicate de organizațiile europene de standardizare. Utilizarea acelorași standarde va contribui la facilitarea comerțului și creșterea competitivității produselor și serviciilor pe piața europeană.

Sectorul Vamal

Totodată, a fost actualizată Anexa XV la Acordul de Asociere cu privire la eliminarea taxelor vamale, prin care Republicii Moldova i s-au acordat cote tarifare suplimentare fără taxe vamale pentru exportul fructelor în UE, fiind majorate și pragurile care declanșează mecanismul împotriva eludării pentru grâu, orz, porumb și cereale prelucrate.

Exportul de produse

În contextul valorificării oportunităților oferite de DCFTA/AA și extinderii gamei de produse moldovenești pe piața UE, cea mai recentă realizare ține de obținerea dreptului de tranzit și export al produselor lactate. Urmare a evaluării de către Comisia Europeană a unităților comerciale propuse de ANSA și includerea acestora în sistemul TRACES, produsele lactate moldovenești care vor corespunde cerințelor legislației UE vor putea fi exportate pe teritoriul Uniunii Europene.

Ministerul Economiei și Infrastructurii, împreună cu instituțiile responsabile, va continua să contribuie la consolidarea dialogului strategic și a parteneriatului cu UE, iar măsurile planificate de MEI, în acest sens, sunt orientate la moment către realizarea unor acțiuni prioritare, printre care negocierea și semnarea Acordului privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (AECA), implementarea tuturor măsurilor pentru obținerea dreptului de export a produselor de origine animală (carne de pasăre și ouă categoria B), adoptarea și punerea în aplicare a prevederilor noului Cod Vamal al Republicii Moldova etc.

Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014, în favoarea ratificării acestuia votând 535 deputați, contra – 94 deputați, s-au abținut – 44 deputați.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.