Republica Moldova marchează 7 ani de la semnarea Acordului de Asociere RM-UE. Principalele realizări

Astăzi, 27 iunie, se împlinesc 7 ani de la semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Acordul reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care are obiectivul de a stimula integrarea economică și asocierea politică dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

UE, în calitate de partener comercial

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE, se scrie în cadrul unui comunicat al Ministerului Economiei.

A fost constatată, de asemenea, o creștere a numărului companiilor exportatoare în UE, acestea reprezentând peste 70 la sută din numărul total de companii exportatoare pe piața comunitară, cu un top cinci țări în care companiile din RM au realizat activități de export: România, Germania, Italia, Polonia și Cehia.

Domeniile pe care s-a avansat

În perioada vizată, printre cele mai importante rezultate, putem reliefa avansarea pe domeniile prioritare ale DCFTA, precum domeniul energiei, infrastructura calității, servicii informaționale, politica antreprenorială și altele.

Pe dimensiunea eficienței energetice și a surselor regenerabile de energie este de menționat că au fost atinse progrese semnificative, fiind promovate acte normative de bază, prin care au fost transpuse directive și regulamente europene. Totodată, Uniunea Europeană a sprijinit interconectarea rețelei de gaze dintre Republica Moldova şi România, prin construcția gazoductului Iași – Chișinău.

Mediul de afaceri

Cu privire la mediul de afaceri și politica antreprenorială, au fost întreprinse acțiuni care au contribuit la sporirea competitivității și calității mărfurilor autohtone, retehnologizarea proceselor de producere, crearea locurilor de muncă competitive, creșterea exporturilor. Astfel, printre progrese se atestă reducerea numărului de acte permisive, optimizarea numărului instituțiilor abilitate cu funcții de control, implementarea unui set de Programe de susținere financiară și de acces la instruiri a ÎMM-urilor etc.

UE a sprijinit, în perioada de referință, prin intermediul Inițiativei EU4Business în Moldova, 19.531 de IMM-uri, ceea ce a generat un venit suplimentar de 345 milioane de euro și a creat 21.930 de noi locuri de muncă, cifra de afaceri a acestora majorându-se cu 14,9%, iar drept rezultat, exporturile au crescut cu 3%.

Industria IT

O realizare importantă în această perioadă a vizat dezvoltarea industriei IT din Republica Moldova prin crearea și asigurarea funcționalității Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112, precum și crearea primului Parc pentru tehnologia informației „Moldova IT Park”, care a contribuit la înregistrarea a 700 de companii/rezidenți. Aceste companii generează 12 000 locuri de muncă, cu o cifră anuală de circa 5 miliarde lei.

Standarde Euopene

În vederea alinierii sistemului național de standardizare la cerințele europene, peste 27 000 de standarde europene au fost adoptate de către Republica Moldova, ceea ce constituie 100% din totalul de standarde publicate de organizațiile europene de standardizare. Utilizarea acelorași standarde va contribui la facilitarea comerțului și creșterea competitivității produselor și serviciilor pe piața europeană.

Sectorul Vamal

Totodată, a fost actualizată Anexa XV la Acordul de Asociere cu privire la eliminarea taxelor vamale, prin care Republicii Moldova i s-au acordat cote tarifare suplimentare fără taxe vamale pentru exportul fructelor în UE, fiind majorate și pragurile care declanșează mecanismul împotriva eludării pentru grâu, orz, porumb și cereale prelucrate.

Exportul de produse

În contextul valorificării oportunităților oferite de DCFTA/AA și extinderii gamei de produse moldovenești pe piața UE, cea mai recentă realizare ține de obținerea dreptului de tranzit și export al produselor lactate. Urmare a evaluării de către Comisia Europeană a unităților comerciale propuse de ANSA și includerea acestora în sistemul TRACES, produsele lactate moldovenești care vor corespunde cerințelor legislației UE vor putea fi exportate pe teritoriul Uniunii Europene.

Ministerul Economiei și Infrastructurii, împreună cu instituțiile responsabile, va continua să contribuie la consolidarea dialogului strategic și a parteneriatului cu UE, iar măsurile planificate de MEI, în acest sens, sunt orientate la moment către realizarea unor acțiuni prioritare, printre care negocierea și semnarea Acordului privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (AECA), implementarea tuturor măsurilor pentru obținerea dreptului de export a produselor de origine animală (carne de pasăre și ouă categoria B), adoptarea și punerea în aplicare a prevederilor noului Cod Vamal al Republicii Moldova etc.

Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014, în favoarea ratificării acestuia votând 535 deputați, contra – 94 deputați, s-au abținut – 44 deputați.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.