Republica Moldova pariază pe vânt și soare! Creștere de 1,5% anual până în 2030

Republica Moldova își propune să renunțe la combustibilii fosili prin creșterea ponderii energiei regenrabile pânâ în anul 2030.

„Ne propunem să adoptăm tehnologii care reduc dependența de combustibilii fosili și să creștem ponderea energiei regenerabile cu 1,1% anual până în 2030. Sprijinul și expertiza Germaniei sunt esențiale în eforturile noastre de a implementa soluții sustenabile și eficiente în sectorul energetic”, susține Secretarul de Stat Constantin Borosan.

În luna aprilie curent, Guvernul a adoptat modificări importante la regulamentul privind organizarea de licitații pentru atribuirea statutului de producător eligibil în sectorul energiei regenerabile. Această decizie este strâns legată de planurile de instalare a parcurilor eoliene și fotovoltaice cu o capacitate totală de 165 MW.

Se estimează că investiția necesară pentru construcția parcurilor eoliene și a centralelor fotovoltaice va ajunge la aproximativ 190 de milioane de euro până în 2025. Odată ce aceste proiecte vor deveni operaționale, ponderea energiei electrice din surse regenerabile va crește semnificativ, de la 10% la sfârșitul anului 2023, la 16,6%. Acest lucru va contribui la îndeplinirea angajamentului național de a ajunge la o pondere de 30% energie regenerabilă în consumul final până în 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#regenerabile #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.