Republica Moldova - săracă lipită pământului, dar digitalizată până-n „dinți”

Digitalizarea și inovarea sunt priorități cheie pentru Guvern, regăsindu-se și în Planul de acțiuni pentru 2021-2022. Pandemia de COVID-19 a dat doar impulsul necesar în acest scop și a determinat factorii de decizie să conștientizeze importanța accelerării procesului de transformare digitală a țării noastre, a declarat premierul Natalia Gavrilița la lansarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

Digitalizarea administrației publice și digitalizarea economiei ne vor ajuta să creăm un sistem integrat în care afacerile să poată interacționa între ele și cu instituțiile de stat, reducând timpul pierdut, birocrația și economisind resurse financiare”, afirmă Gavrilița.

Premierul a spus că pentru prima dată, a fost numit în funcție un viceprim-ministru responsabil exclusiv de digitalizare.

Recent am adoptat pachetul Digitalizare pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare, acesta fiind un prim pas, important, pentru crearea unui mediu favorabil transformării digitale. Aceste schimbări asigură antreprenorilor posibilitatea înregistrării online a afacerii doar prin utilizarea unei semnături electronice calificate. Semnăturile electronice ale UE vor fi recunoscute în Moldova, ceea ce va permite interacțiunea ușoară cu autoritățile de stat în regim online, crearea unui ghișeu unic pentru anumite servicii furnizate cetățenilor și întreprinderilor și anularea necesității de a solicita diverse documente pe hârtie, fapt care împiedică dezvoltarea afacerilor”.

Republica Moldova este a doua cea mai săracă țară din Europa cu un PIB pe cap de locuitor de 13 878 USD.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#Investiții #digitalizare #plan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, trage un semnal de alarmă privind riscurile majore pentru agricultura Republicii Moldova, după ce România a decis să prelungească restricțiile la importul mai multor produse agroalimentare din Ucraina, în timp ce Chișinăul nu a adoptat măsuri similare.

Potrivit lui Slusari, această decizie creează un pericol direct pentru exporturile moldovenești, în condițiile în care România este principala piață de desfacere pentru mai multe culturi strategice. „În 2025, peste 50% din floarea-soarelui și aproximativ 20% din grâul Moldovei au fost exportate peste Prut”, a subliniat el.

Slusari amintește că în toamna anului 2023 Republica Moldova a fost foarte aproape de a fi inclusă de România în mecanismul de licențiere a importurilor, alături de Ucraina. Bucureștiul se temea atunci că produsele ucrainene ar putea intra pe piața românească sub „steag moldovenesc”, eludând restricțiile impuse Kievului.

„Proiectul deciziei era deja pe masa Guvernului României. Ne-a salvat doar faptul că România a introdus mecanismul de licențiere pentru cereale și floarea-soarelui din Ucraina. Acum acest mecanism nu mai există”, avertizează Slusari.

În acest context, fostul lider al fermierilor afirmă că România, deși sprijină Ucraina la maximum, își protejează ferm propriii producători, în timp ce Republica Moldova riscă să rămână descoperită în fața unui nou val de măsuri protecționiste regionale.