Republica Moldova - săracă lipită pământului, dar digitalizată până-n „dinți”

Digitalizarea și inovarea sunt priorități cheie pentru Guvern, regăsindu-se și în Planul de acțiuni pentru 2021-2022. Pandemia de COVID-19 a dat doar impulsul necesar în acest scop și a determinat factorii de decizie să conștientizeze importanța accelerării procesului de transformare digitală a țării noastre, a declarat premierul Natalia Gavrilița la lansarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

Digitalizarea administrației publice și digitalizarea economiei ne vor ajuta să creăm un sistem integrat în care afacerile să poată interacționa între ele și cu instituțiile de stat, reducând timpul pierdut, birocrația și economisind resurse financiare”, afirmă Gavrilița.

Premierul a spus că pentru prima dată, a fost numit în funcție un viceprim-ministru responsabil exclusiv de digitalizare.

Recent am adoptat pachetul Digitalizare pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare, acesta fiind un prim pas, important, pentru crearea unui mediu favorabil transformării digitale. Aceste schimbări asigură antreprenorilor posibilitatea înregistrării online a afacerii doar prin utilizarea unei semnături electronice calificate. Semnăturile electronice ale UE vor fi recunoscute în Moldova, ceea ce va permite interacțiunea ușoară cu autoritățile de stat în regim online, crearea unui ghișeu unic pentru anumite servicii furnizate cetățenilor și întreprinderilor și anularea necesității de a solicita diverse documente pe hârtie, fapt care împiedică dezvoltarea afacerilor”.

Republica Moldova este a doua cea mai săracă țară din Europa cu un PIB pe cap de locuitor de 13 878 USD.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#Investiții #digitalizare #plan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul 2025 al cireșelor aduce provocări și oportunități pentru producătorii moldoveni, în contextul unor fluctuații semnificative pe piața internațională, anunță Asociația Moldova Fruct.

Deși exporturile în volum au scăzut față de anul trecut – doar 8000 de tone față de 10.000 de tone în iunie 2024 – valoarea totală a exporturilor a crescut spectaculos, ajungând la 20 milioane de dolari, față de 13 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea cu 51,4% a prețului mediu de export a compensat pierderile cantitative.

Situația regională a influențat direct acest salt valoric. În timp ce Italia se bucură de un sezon bogat și o cerere crescută, alte țări importante producătoare, precum Grecia și Turcia, au fost afectate sever de condițiile meteo extreme din primăvară. Inclusiv recolta din Republica Moldova a fost influențată de acești factori, cu efecte asupra volumelor disponibile pentru export.

Pe lângă valoarea crescută, o schimbare notabilă este și în structura geografică a exporturilor. Dacă în 2024 84% din cireșe mergeau spre țările CSI, în 2025 ponderea a scăzut la 70%. În schimb, livrările către statele din Uniunea Europeană s-au majorat de la 16% la 28%. Printre noile piețe se numără Italia, Croația, Serbia, Bosnia și Danemarca.

Piața din România s-a remarcat printr-o evoluție spectaculoasă: în iunie 2025 au fost exportate 1666 tone de cireșe moldovenești, de aproape două ori mai mult decât în aceeași lună din 2024 (842 tone), iar valoarea acestora a crescut cu 65%.

#exporturi #Cireșe #UE #Moldova