Rețelele gem, facturile cresc! Valul de frig împinge energia spre scumpiri

Rețelele electrice de distribuție gestionate de Premier Energy Distribution au înregistrat o creștere a consumului de energie electrică la începutul anului 2026, pe fondul temperaturilor scăzute și al utilizării sporite a sistemelor electrice de încălzire. Datele pentru luna ianuarie și primele 24 de zile din februarie arată o intensificare clară a cererii, inclusiv la nivelul vârfurilor de sarcină.

În ianuarie 2026, consumul total de energie electrică a ajuns la 365.246 MWh, în creștere cu aproximativ 17,6% față de ianuarie 2025 și cu aproape 15% comparativ cu ianuarie 2024. Totodată, au fost înregistrate cele mai ridicate valori ale consumului maxim din ultimii ani, 13.217 MWh consum maxim zilnic și 680 MWh consum maxim orar. Potrivit companiei, aceste cifre reflectă o solicitare intensă a rețelei, în special în intervalele de seară, când consumul casnic a crescut pe fondul încălzirii electrice.

Tendința ascendentă s-a menținut și în februarie. În primele 24 de zile ale lunii, consumul total a însumat 276.291 MWh, peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (257.826 MWh) și mult peste cel din februarie 2024 (227.561 MWh). În această perioadă, consumul maxim zilnic a atins 12.884 MWh, iar cel maxim orar 646 MWh.

Datele indică faptul că solicitarea rețelei rămâne ridicată, iar dacă ritmul actual se menține, februarie 2026 ar putea depăși nivelurile totale din anii precedenți. Premier Energy avertizează că majorarea simultană a consumului total și a vârfurilor de sarcină pune presiune suplimentară pe infrastructura de distribuție, făcând esențial echilibrul dintre cerere și capacitatea tehnică a rețelei pentru menținerea stabilității sistemului energetic.

Pe acest fundal, la 16 februarie, Premier Energy și FEE Nord au depus la ANRE solicitări de majorare a tarifelor la energia electrică. Premier Energy a cerut aprobarea unui tarif de 3,83 lei/kWh, cu 24 de bani (6,6%) peste nivelul actual, în timp ce FEE Nord solicită 4,32 lei/kWh, cu 32 de bani mai mult decât tariful în vigoare.

Solicitările urmează să fie examinate în una dintre ședințele viitoare ale ANRE. Dacă vor fi aprobate, noile tarife se vor reflecta în facturile consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #tarife #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina