Revolta Fermierilor! Bătălia pentru supraviețuire. I-au cerut lui Recean 400 milioane de lei ca să iasă din impas

Alexandru Slusari, liderul Asociației „Forța Fermierilor”, a făcut apel către Guvern pentru alocarea a 400 de milioane de lei în viitorul apropiat, pentru a ajuta agricultorii să facă față pierderilor suferite. Slusari a subliniat că este necesară transparența în ceea ce privește distribuirea ajutoarelor și a cerut publicarea listelor cu subvențiile acordate.

„Nu vreau să agravez ceea ce s-a spus în două zile, au fost multe neadevăruri și falsuri cu cifre. Dar când spuneți că fermierii au primit multe ajutoare, eu am studiat totul cu mare atenție și vreau să fie publicate listele cu aceste subvenții. În ultimii doi ani, fermierii au primit ajutoare de doar 200 de milioane de lei, după toate crizele”, a explicat Slusari.

Potrivit liderului asociației, agricultorii care se ocupă exclusiv de grâu și porumb se confruntă cu un prejudiciu estimat la aproximativ 6 miliarde de lei. Cu toate acestea, în urma unor calcule recente, se estimează că, luând în considerare toate erorile posibile, suma se va reduce la doar 4,5 miliarde de lei.

Această cerere vine în contextul în care agricultorii din Moldova se confruntă cu diverse provocări, inclusiv condiții meteorologice nefavorabile și fluctuații ale prețurilor pe piața internă și externă.

După întâlnirea de astăzi, 15 februarie, fermierii urmează dă se întâlnească marțea viitoare cu premierul Dorin Recean și ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea pentru a găsi o soluție la datoriile pe care le au față de față de bănci.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024 s-au înregistrat 23,6 mii de născuți-vii, o scădere de aproximativ 0,5 mii copii (sau 2,0%) față de anul precedent. Din totalul copiilor născuți-vii, 51,3% au fost băieți, rezultând un raport de 105 băieți la 100 fete, arată datele Biroului Națioanal de Statistică.

În funcție de statutul juridic al mamei, 80,7% din copii (echivalentul a aproximativ 19,1 mii de născuți-vii) au fost aduși pe lume în cadrul căsătoriei, iar fiecare al 5-lea copil s-a născut în afara căsătoriei, reprezentând 19,3% sau circa 4,5 mii de cazuri.

Un indicator demografic interesant este creșterea ponderii născuților-vii de rangul I, care a ajuns la 37,1% din total, marcând o creștere de 7,3 puncte procentuale față de 2023. În același timp, ponderile pentru nașterile de rangul II (26,1%), III (16,4%) și IV și peste (9,8%) au înregistrat descreșteri cu 2,4, 0,6 și respectiv 0,3 puncte procentuale.

Din punct de vedere geografic, numărul de născuți-vii din mediul urban a fost cu 3,7 mii de copii mai mic (27,3% mai redus) față de mediul rural. Astfel, în mediul urban s-au înregistrat 9,9 mii de nașteri (42,1% din total), iar în mediul rural 13,7 mii de nașteri (57,9%).

De asemenea, ponderea nașterilor-vii de rangul I în mediul rural a fost de 37,4%, cu puțin peste media urbană de 36,7%. În orașe, se observă o tendință de formare a familiilor mai mici, majoritatea copiilor fiind aduși pe lume de mame din mediul rural. Din totalul celor 2,3 mii de nașteri-vii de rangul IV și peste, 74,5% s-au înregistrat în mediul rural.

Analiza pe grupe de vârstă arată că născuții-vii se concentrează în principal în intervalul de 25-34 de ani, reprezentând 53,9% din total. În mediul urban, mamele cu vârste între 25 și 34 de ani au înregistrat cele mai multe nașteri-vii (5,9 mii, adică 59,2% din totalul urban), în timp ce în mediul rural cel mai mare număr s-a consemnat la mamele din grupa 20-29 de ani (7,2 mii, adică 52,2% din totalul rural). Proporția nașterilor-vii de la mamele sub 20 de ani a scăzut cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la 5,2% din total.

În anul 2024, vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la 26,8 ani, comparativ cu 25,3 ani în 2023. Se remarcă diferențe între mediile de reședință: mamele din mediul rural nasc la o vârstă medie de 25,4 ani, pe când mamele urbane se decid mai târziu, la 28,7 ani.

Din punct de vedere teritorial, vârsta medie a mamei la prima naștere înregistrează diferențe foarte mici: Regiunea de Nord prezintă cea mai tânără medie, de 25,1 ani.

În raioanele Șoldănești, Fălești, Râșcani, Florești, Glodeni, Sângerei și Căușeni, valorile medii se situează între 23,6 și 24,2 ani.
Cel mai mare vârstă medie la prima naștere continuă să fie în municipiul Chișinău, unde se ridică la 29,7 ani. În raioanele Taraclia și Ialoveni, vârsta medie a mamei la prima naștere este puțin peste valoarea medie națională.