Institutul pentru Studiul Războiului: „Moscova pune bazele unei posibile operațiuni militare în Moldova“

17 Feb. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Feb. 2024, 10:39 // Actual //  bani.md

Institutul pentru Studiul Războiului susține că Rusia folosește o retorică față de Republica Moldova foarte asemănătoare cu cea manifestată față de Ucraina înainte de invazie. Declarațiile unor oficiali ruși fac referire nevoalată la un posibil „scenariu militar” pentru apărarea rușilor din Transnistria.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISR), înființat de experți în apărare și foști diplomați din SUA, a susținut că autoritățile de la Kremlin pun bazele unor „condițiile informaționale” necesare pentru lansarea unei „operațiuni hibride” în Republica Moldova.

Regiunea transnistreană pro-rusă s-a desprins de Moldova înainte de prăbușirea stăpânirii sovietice și a purtat un scurt război împotriva noului stat independent aflat între Ucraina și România, relatează sursa citată, citată de afevărul.ro.

O nouă dispută a apărut recent cu privire la impunerea de către Moldova a taxelor vamale la exporturile și importurile din Transnistria, ca parte a eforturilor fostului stat sovietic de aderare la Uniunea Europeană.

În decembrie anul trecut, Bruxelles-ul a anunțat că va deschide discuții de negociere cu Chișinăul.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a făcut miercuri, 14 februarie 2024, o serie de acuzații false despre Moldova, inclusiv afirmația că SUA și UE dețin controlul asupra guvernului țării.

„Rusia, îngrijorată de soarta cetățenilor ruși din Transnistria”

Vorbind în Duma de stat rusă, Lavrov a susținut că în Transnistria sunt 200.000 de cetățeni ruși și că Rusia este „îngrijorată de soarta lor”, adăugând că Moscova „nu le va permite să devină victimele unei alte aventuri occidentale”.

Într-un raport, ISR a spus: „Kremlinul desfășoară operațiuni informaționale împotriva Moldovei foarte asemănătoare cu cele pe care Kremlinul le-a folosit înainte de invaziile sale în Ucraina în 2014 și 2022, de natură să stabilească condiții care să justifice o posibilă escaladare viitoare a Rusiei împotriva Moldovei”

Reprezentanții ISR au mai adăugat: „Momentul unei posibile operațiuni hibride rusești în Moldova este neclar, dar Kremlinul stabilește condiții informaționale pentru a o face posibilă în curând”

Comentariile ministrului Lavrov „sugerează că Kremlinul orchestrează aceste eforturi mai ample în spațiul informațional”, au spus ei.

„Rusia – o amenințare la adresa securității naționale a țării”

Michel Hofman, șeful armatei din Belgia, a avertizat în decembrie 2023 că Rusia ar putea ataca Moldova.

Limbajul președintelui Vladimir Putin „este întotdeauna ambiguu. Este absolut posibil ca mai târziu să aibă și alte idei. Fie în sudul Moldovei, fie în statele baltice”, a declarat el pentru presa belgiană VRT.

„Europa trebuie să se pregătească urgent și să declare clar că se poate apăra” și că „va… contraataca dacă va fi necesar”, a adăugat el.

Anul trecut, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a etichetat Rusia drept o amenințare la adresa securității naționale a țării.

Un document de strategie dezvăluit de guvernul său a susținut că Rusia și împuterniciții săi „reprezintă cea mai periculoasă și persistentă sursă de amenințare care, dacă nu este contracarată, poate avea efecte grave asupra statului, democrației și prosperității țării”.

Viceministru rus: „Un scenariu militar pentru Moldova”

Viceministrul afacerilor externe al Rusiei, Mikhail Galuzin, consideră că Rusia „are toate posibilitățile de a apăra locuitorii Transnistriei în cazul încercărilor de soluționare prin forță a problemei transnistrene”.

El a declarat acest lucru într-un interviu acordat portalului Izvestia, exprimând îngrijorarea cu privire la posibilitatea Chișinăului de a urma calea Ucrainei și să se hotărască asupra unui conflict în Transnistria.

„Suntem extrem de îngrijorați de o astfel de posibilitate și am spus întotdeauna clar că încercările de soluționare prin forță a problemei transnistrene sunt contraproductive. Ne așteptăm ca la Chișinău să înțeleagă ce ar putea însemna un scenariu militar pentru Moldova”, a spus diplomatul, confirmând că ”orice acțiuni care ar reprezenta o amenințare la adresa militarilor ruși sau a concetățenilor (din regiune – n.r.) vor fi considerate în Moscova în conformitate cu dreptul internațional drept un atac asupra Rusiei”.

Potrivit spuselor sale, „regimul Sandu se deosebește nu numai printr-o retorică anti-rusească agresivă, ci și prin luări de poziție concrete ostile, alăturându-se sancțiunilor ilegale pe care Vestul colectiv încearcă să le impună Federației Ruse”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.