Revoltător! 159 de mii de tineri nici nu lucrează și nici nu învață, iar 6,4% sunt plecați peste hotare

Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele cercetării privind forța de muncă în Republica Moldova a tinerilor cu vârsta de 15-34 de ani.

Astfel, conform datelor, tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani se împart în mai multe categorii distincte:

Tinerii NEET (care nu sunt în educație, angajați sau în formare profesională): Această categorie a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 27,1% în trimestrul II 2023, față de 29,8% în același trimestru al anului precedent.

Tinerii în educație și/sau formare profesională, dar neangajați: Această categorie a crescut la 27,0%, fiind cu 1,2 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă din 2022.

Tinerii angajați care nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională: Această categorie a înregistrat o creștere ușoară, ajungând la 35,4%, cu o creștere de 0,7 puncte procentuale față de trimestrul II 2022.

Tinerii angajați care urmează în paralel educație și/sau formare profesională: Această categorie a înregistrat cea mai semnificativă creștere, ajungând la 4,1%, comparativ cu 2,0% în trimestrul II 2022.

Tinerii care lucrează sau caută de lucru în străinătate pentru o perioadă de până la un an și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională: Această categorie a înregistrat o scădere la 6,4%, cu o reducere de 1,4 puncte procentuale față de trimestrul II 2022.

Numărul total de tineri NEET cu vârsta între 15-34 de ani a fost de 158,9 mii, din care 37,3 mii au vârste între 15-24 ani și 95,2 mii între 15-29 ani. În toate aceste trei grupe de vârstă, majoritatea tinerilor NEET sunt femei, reprezentând 60,7% din totalul de 15-24 ani, 69,6% din totalul de 15-29 ani și 68,3% din totalul de 15-34 ani.

Distribuția pe vârstă arată că tinerii cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani formează cea mai mare parte a categoriei NEET, cu o pondere de 40,1%. Aceștia sunt urmați de tinerii cu vârste între 25 și 29 ani, cu o pondere de 36,4%. Tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani reprezintă 19,1% din total, iar cei cu vârste între 15 și 19 ani constituie 4,3% din total.

Analiza arată că, indiferent de grupa de vârstă, femeile domină categoriile NEET, iar diferența de gen este evidentă. Aceasta este mai pronunțată la tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, unde diferența este de 4,9 puncte procentuale, și la tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani, cu o diferență de 16,1 puncte procentuale. Diferența de gen este de 15,9 puncte procentuale la tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani.

Rata tinerilor NEET a înregistrat o scădere în trimestrul II 2023 față de trimestrul II 2022, cu o reducere de 1,4 puncte procentuale la tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, 2,0 puncte procentuale la cei între 15 și 29 de ani și 2,7 puncte procentuale la cei între 15 și 34 de ani. Totuși, valorile au crescut în comparație cu trimestrul I 2023. La nivel de gen, rata NEET a scăzut pentru ambele sexe în grupa de vârstă de 15-29 ani în comparație cu aceeași perioadă din 2022.

În ceea ce privește motivele pentru care tinerii nu lucrează sau nu studiază, predomină categoria celor care au responsabilități familiale, reprezentând 39,6% din total la cei cu vârste între 15 și 24 de ani, 53,1% la cei între 15 și 29 de ani și 53,5% la cei între 15 și 34 de ani. O altă categorie importantă o formează tinerii care lucrează în străinătate sau intenționează să plece la muncă peste hotare, cu o pondere în creștere odată cu înaintarea în vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plecati #tineri #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prăbușirea prețurilor la petrol și oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina au redus exporturile rusești de produse minerale la 110,1 miliarde de dolari în perioada ianuarie–iunie 2025, arată datele Serviciului Vamal Federal. Pierderea față de aceeași perioadă din 2024 este de 20,3 miliarde de dolari (de la 131,4 miliarde).

Per total, exporturile de bunuri au scăzut mai puțin, de la 208,8 miliarde la 195,5 miliarde de dolari. Vânzările externe de produse alimentare au pierdut 3 miliarde de dolari, însă exporturile de produse chimice, mașini, echipamente și metale au crescut cu aproximativ aceeași sumă, respectiv cu 4,2 miliarde de dolari. Totuși, materiile prime rămân dominante, reprezentând 56,3% din totalul exporturilor, față de 62,9% anul trecut.

Gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina din 1 ianuarie, iar prețurile petrolului s-au prăbușit în aprilie după ce președintele SUA, Donald Trump, a declanșat un război comercial. Dacă în ianuarie 2025 petrolul Urals se vindea în medie cu 67,7 dolari/baril, în iunie prețul coborâse la 59,8 dolari.

Banca Centrală a Rusiei prognozează că efectele tarifelor și presiunilor internaționale vor menține prețurile petrolului în 2025–2026 sub nivelul din 2024 și sub media din 2019–2021, urmând o stabilizare abia ulterior. În aceste condiții, estimarea pentru exporturile anuale a fost redusă la 410 miliarde de dolari, față de 433 miliarde anul trecut.

Importurile au crescut ușor, la 131,6 miliarde de dolari, în special datorită majorării achizițiilor de produse alimentare (+15%, la 20,6 miliarde) și produse chimice (26,7 miliarde), în timp ce importul de mașini și echipamente – principala categorie – a scăzut cu 3,2 miliarde, la 63 miliarde.

Scăderea exporturilor și stabilitatea importurilor au redus excedentul comercial la 63,9 miliarde de dolari. Deși rubla s-a apreciat temporar datorită reducerii ieșirilor de capital și speranțelor privind sfârșitul războiului, analiștii anticipează o depreciere până la 90–95 ruble/dolar la final de an.

Prăbușirea veniturilor din export și întărirea rublei au afectat puternic bugetul. În mai, guvernul a revizuit în scădere estimarea medie a prețului petrolului Urals la 56 dolari/baril și a tăiat veniturile din petrol și gaze cu 2,6 trilioane de ruble, iar pe cele totale cu 1,8 trilioane. Noi ajustări sunt pregătite odată cu proiectul de buget pentru anul viitor.