Revoltător! 159 de mii de tineri nici nu lucrează și nici nu învață, iar 6,4% sunt plecați peste hotare

Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele cercetării privind forța de muncă în Republica Moldova a tinerilor cu vârsta de 15-34 de ani.

Astfel, conform datelor, tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani se împart în mai multe categorii distincte:

Tinerii NEET (care nu sunt în educație, angajați sau în formare profesională): Această categorie a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 27,1% în trimestrul II 2023, față de 29,8% în același trimestru al anului precedent.

Tinerii în educație și/sau formare profesională, dar neangajați: Această categorie a crescut la 27,0%, fiind cu 1,2 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă din 2022.

Tinerii angajați care nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională: Această categorie a înregistrat o creștere ușoară, ajungând la 35,4%, cu o creștere de 0,7 puncte procentuale față de trimestrul II 2022.

Tinerii angajați care urmează în paralel educație și/sau formare profesională: Această categorie a înregistrat cea mai semnificativă creștere, ajungând la 4,1%, comparativ cu 2,0% în trimestrul II 2022.

Tinerii care lucrează sau caută de lucru în străinătate pentru o perioadă de până la un an și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională: Această categorie a înregistrat o scădere la 6,4%, cu o reducere de 1,4 puncte procentuale față de trimestrul II 2022.

Numărul total de tineri NEET cu vârsta între 15-34 de ani a fost de 158,9 mii, din care 37,3 mii au vârste între 15-24 ani și 95,2 mii între 15-29 ani. În toate aceste trei grupe de vârstă, majoritatea tinerilor NEET sunt femei, reprezentând 60,7% din totalul de 15-24 ani, 69,6% din totalul de 15-29 ani și 68,3% din totalul de 15-34 ani.

Distribuția pe vârstă arată că tinerii cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani formează cea mai mare parte a categoriei NEET, cu o pondere de 40,1%. Aceștia sunt urmați de tinerii cu vârste între 25 și 29 ani, cu o pondere de 36,4%. Tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani reprezintă 19,1% din total, iar cei cu vârste între 15 și 19 ani constituie 4,3% din total.

Analiza arată că, indiferent de grupa de vârstă, femeile domină categoriile NEET, iar diferența de gen este evidentă. Aceasta este mai pronunțată la tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, unde diferența este de 4,9 puncte procentuale, și la tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani, cu o diferență de 16,1 puncte procentuale. Diferența de gen este de 15,9 puncte procentuale la tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani.

Rata tinerilor NEET a înregistrat o scădere în trimestrul II 2023 față de trimestrul II 2022, cu o reducere de 1,4 puncte procentuale la tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, 2,0 puncte procentuale la cei între 15 și 29 de ani și 2,7 puncte procentuale la cei între 15 și 34 de ani. Totuși, valorile au crescut în comparație cu trimestrul I 2023. La nivel de gen, rata NEET a scăzut pentru ambele sexe în grupa de vârstă de 15-29 ani în comparație cu aceeași perioadă din 2022.

În ceea ce privește motivele pentru care tinerii nu lucrează sau nu studiază, predomină categoria celor care au responsabilități familiale, reprezentând 39,6% din total la cei cu vârste între 15 și 24 de ani, 53,1% la cei între 15 și 29 de ani și 53,5% la cei între 15 și 34 de ani. O altă categorie importantă o formează tinerii care lucrează în străinătate sau intenționează să plece la muncă peste hotare, cu o pondere în creștere odată cu înaintarea în vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plecati #tineri #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat oficial demararea lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcția unui nou segment de cale ferată în zona Văleni, raionul Cahul. Declarația a fost făcută la fața locului, unde oficialul a menționat că lucrările sunt în grafic și se desfășoară în baza proiectului aprobat.

„La sfârșitul lunii februarie vorbeam aici despre analizările de sol pentru acest viitor proiect. Astăzi suntem în faza pregătirii terenului pentru construcția efectivă a unui segment de 500 de metri de cale ferată, cu finanțare asigurată din bugetul de stat și din fondurile Guvernului Republicii Moldova pentru Căile Ferate”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Vladimir Bolea, la finalizarea lucrărilor, veniturile Căii Ferate din Moldova (CFM) ar urma să crească cu peste 56 de milioane de lei anual, datorită transferului estimat de 300.000 de tone de marfă de pe drumurile publice către transportul feroviar.

„Este un pas important pentru descongestionarea traficului rutier, dar mai ales pentru eficiența economică și ecologică a sectorului transporturilor din Republica Moldova”, a adăugat Bolea.

Segmentul nou face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a infrastructurii feroviare, în contextul semnării la 14 aprilie 2025 a unui Memorandum de Înțelegere între România și Republica Moldova, care prevede redeschiderea circulației feroviare pe tronsonul Cantemir–Fălciu, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea regională și fluxurile comerciale transfrontaliere.

Ultimele date statistice relevă că în primul trimestru al anului, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,7%, în timp ce parcursul mărfurilor (tone-kilometri) s-a prăbușit cu 29,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Transportul feroviar deține în prezent o pondere de 13,4% în structura totală a mărfurilor transportate în Moldova, semnificând un sector important, dar în dificultate.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii se ridică la peste 100 de milioane de lei.