Revolut sfidează avertismentele de recesiune: Gignatul fintech britanic obţine o evaluare de 45 de miliarde de dolari

16 Aug. 2024, 17:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
16 Aug. 2024, 17:35 // Bani și Afaceri //  bani.md

Revolut a obţinut o evaluare de 45 de miliarde de dolari în urma vânzării de acţiuni de către angajaţi, sfidând o recesiune mai largă în sectorul fintech şi consolidându-şi statutul de cel mai valoros start-up din Europa, potrivit FT.

Compania britanică a declarat vineri că Coatue, D1 Capital Partners şi Tiger Global se numără printre investitorii instituţionali care au cumpărat acţiuni de la angajaţi.

„Suntem încântaţi să oferim angajaţilor noştri oportunitatea de a beneficia de succesul colectiv al companiei”, a declarat directorul general Nikolay Storonsky.

Evaluarea este mai mare decât cea de 33 de miliarde de dolari obţinută de Revolut în cadrul unei strângeri de fonduri din 2021 condusă de SoftBank şi Tiger Global şi face din Revolut a doua cea mai valoroasă bancă din Regatul Unit – după HSBC şi înaintea Barclays, Lloyds Banking Group şi NatWest.

De asemenea, Revolut îşi confirmă locul de frunte în rândul start-up-urilor europene din domeniul tehnologiei, cu o evaluare mai mare decât a rivalilor Checkout.com şi Klarna, ambii suferind de pe urma crizei tehnologice din ultimii ani. Evaluarea Klarna a scăzut de la 46 de miliarde de dolari la mai puţin de 7 miliarde de dolari într-o strângere de fonduri în 2022, în timp ce Checkout şi-a redus evaluarea internă la 11 miliarde de dolari în acelaşi an, după ce anterior obţinuse o evaluare de 40 de miliarde de dolari de la investitori.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.