Republica Moldova a dat lovitura! Exporturile de mazăre ajung și în Malaysia

În primele 6 luni ale anului 2024, Moldova a exportat 10.285 de tone de mazăre, depășind aproape întregul export realizat în anul 2023. Anul 2021 a fost anterior cel mai productiv, cu 9.175 de tone exportate, însă anul curent se preconizează a stabili noi recorduri. În luna iulie 2024, volumul exportului a fost de 4.617 tone, depășind volumul întregului an 2022, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În ultimii 4,5 ani, Moldova a exportat 31.760 de tone de mazăre, având o valoare totală de 211.541 mii lei. În această perioadă, 44 de companii au participat la exportul de mazăre.

„Dinamicile veniturilor sunt complet corelate cu volumele de export ale mazărei. Prețurile medii ale mazărei prezintă fluctuații sezoniere pe parcursul anului, fiind cele mai ridicate în perioada aprilie-iunie și octombrie-decembrie, dar în acele perioade volumul exportului scade”, susțițne Rija.

Printre țările destinatari, România se menține ca lider absolut, urmată de Filipine. De asemenea, în 2024, India a devenit un nou jucător important, importând deja 2.697 de tone, ceea ce reprezintă 8% din exportul total în perioada analizată. India este, conform statisticilor din ultimii 5 ani, cel mai mare consumator de mazăre din lume.

Printre companiile exportatoare, primele 5 lideri acoperă peste 50% din totalul exporturilor, adică 16.452 de tone. Acestea sunt: SRL ALTIS IMPEX R, SATI TIRASPOL.COMBINAT HLEBOPROD, PROGRAIN ORGANIC S.R.L., AMG-KERNEL SRL. În 2024, noi participanți au apărut pe piață cu volume semnificative.

Rezultatele analizei sugerează că volumul exportului din Moldova crește datorită cererii globale în creștere pentru mazăre, datorită proprietăților sale nutritive și utilizării în diverse produse alimentare. Tendințele globale includ:

Creșterea interesului pentru proteine vegetale: În multe țări, interesul pentru sursele vegetale de proteine crește, stimulând consumul de mazăre și produse derivate.
Dezvoltare durabilă și conștientizare ecologică: Consumatorii sunt atrași de practicile agricole durabile ale mazărei și de amprenta de carbon redusă comparativ cu sursele animale de proteine.
Schimbări în agricultură și climă: Condițiile climatice influențează producția și consumul de mazăre, cu variații în volumul producției în anumite țări din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Prețurile pe tonă au rămas relativ stabile, iar agricultorii sunt sfătuiți să ia în considerare cultivarea mazărei pentru export.

#mazare #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive