Republica Moldova a dat lovitura! Exporturile de mazăre ajung și în Malaysia

16 Aug. 2024, 17:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Aug. 2024, 17:15 // Actual //  bani.md

În primele 6 luni ale anului 2024, Moldova a exportat 10.285 de tone de mazăre, depășind aproape întregul export realizat în anul 2023. Anul 2021 a fost anterior cel mai productiv, cu 9.175 de tone exportate, însă anul curent se preconizează a stabili noi recorduri. În luna iulie 2024, volumul exportului a fost de 4.617 tone, depășind volumul întregului an 2022, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În ultimii 4,5 ani, Moldova a exportat 31.760 de tone de mazăre, având o valoare totală de 211.541 mii lei. În această perioadă, 44 de companii au participat la exportul de mazăre.

„Dinamicile veniturilor sunt complet corelate cu volumele de export ale mazărei. Prețurile medii ale mazărei prezintă fluctuații sezoniere pe parcursul anului, fiind cele mai ridicate în perioada aprilie-iunie și octombrie-decembrie, dar în acele perioade volumul exportului scade”, susțițne Rija.

Printre țările destinatari, România se menține ca lider absolut, urmată de Filipine. De asemenea, în 2024, India a devenit un nou jucător important, importând deja 2.697 de tone, ceea ce reprezintă 8% din exportul total în perioada analizată. India este, conform statisticilor din ultimii 5 ani, cel mai mare consumator de mazăre din lume.

Printre companiile exportatoare, primele 5 lideri acoperă peste 50% din totalul exporturilor, adică 16.452 de tone. Acestea sunt: SRL ALTIS IMPEX R, SATI TIRASPOL.COMBINAT HLEBOPROD, PROGRAIN ORGANIC S.R.L., AMG-KERNEL SRL. În 2024, noi participanți au apărut pe piață cu volume semnificative.

Rezultatele analizei sugerează că volumul exportului din Moldova crește datorită cererii globale în creștere pentru mazăre, datorită proprietăților sale nutritive și utilizării în diverse produse alimentare. Tendințele globale includ:

  1. Creșterea interesului pentru proteine vegetale: În multe țări, interesul pentru sursele vegetale de proteine crește, stimulând consumul de mazăre și produse derivate.
  2. Dezvoltare durabilă și conștientizare ecologică: Consumatorii sunt atrași de practicile agricole durabile ale mazărei și de amprenta de carbon redusă comparativ cu sursele animale de proteine.
  3. Schimbări în agricultură și climă: Condițiile climatice influențează producția și consumul de mazăre, cu variații în volumul producției în anumite țări din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Prețurile pe tonă au rămas relativ stabile, iar agricultorii sunt sfătuiți să ia în considerare cultivarea mazărei pentru export.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.