CFM, pierderi colosale! Operatorul de stat are restanțe la salarii din luna martie

21 Iun. 2024, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iun. 2024, 10:44 // Actual //  bani.md

Calea Ferată din Moldova (CFM) se confruntă cu pierderi uriașe și are restanțe la plata salariilor angajaților încă din luna martie. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat într-un live pe Facebook că salariile pentru luna februarie au fost achitate și că, începând de astăzi, sunt plătite restanțele pentru luna martie.

„Există în continuare probleme la achitarea salariilor. Au fost achitate salariile pentru luna februarie și, începând de azi, sunt achitate restanțele pentru luna martie,” a spus Spînu.

Ministrul a subliniat necesitatea unei reforme serioase pentru CFM, afirmând că operatorul de stat nu mai poate funcționa în modul în care a funcționat până acum. „Calea ferată are nevoie de o reformă serioasă. Nu mai poate funcționa cum a funcționat. Sunt sigur că după reformare, foarte rapid vom avea o companie competitivă și care va putea plăti salariile,” a adăugat Spînu.

Pentru a compensa lipsa investițiilor din trecut, ministrul a menționat că în prezent există două proiecte mari în derulare, cu un cost total de peste 250 de milioane de euro. Acestea vizează modernizarea tronsoanelor Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești și Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari. „Facem tot posibilul pentru a recupera lipsa investițiilor care nu s-au făcut la CFM. În prezent, avem două proiecte mari în derulare, cu un cost de peste 250 de milioane de euro. Este vorba de tronsonul Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești și Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari,” a explicat ministrul.

Reforma și investițiile sunt văzute ca soluții esențiale pentru redresarea CFM și pentru asigurarea plății salariilor angajaților la timp.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

10 Dec. 2024, 13:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Dec. 2024, 13:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală