Riscurile spălării banilor

Principalele vulnerabilități legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului, identificate în cadrul celei de-a doua evaluări naționale*, precum și recomandările de reducere a acestora vor fi discutate în cadrul a două sesiuni de informare adresate entităților supravegheate de către Banca Națională a Moldovei (BNM). Sesiunile sunt organizate cu suportul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) și vor fi moderate de către experți naționali și internaționali în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT).

Ambele sesiuni vor avea loc în format online, în data de 30 iunie 2022. Prima sesiune, dedicată reprezentanților băncilor și prestatorilor de servicii de plată nebancari, se va desfășura între orele 10:00 și 12:00. Persoanele interesate se pot înscrie la eveniment prin completarea formularului de înregistrare.

Cea de-a doua sesiune, programată pentru orele 13:00 – 15:00, este destinată reprezentanților caselor de schimb valutar, care se vor putea conecta la eveniment după înregistrarea prealabilă.

Evenimentele în domeniul AML/CFT se înscriu în șirul de măsuri sprijinite de către Proiectul USAID FSTA pentru consolidarea capacităților autorităților de supraveghere, precum și a entităților raportoare de a preveni și combate în mod eficient infracțiunile financiare. Tot în cadrul acestui proiect, BNM va dispune în curând de o soluție IT de ultimă generație, destinată automatizării și eficientizării proceselor de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a structurii acționariatului băncilor supravegheate.

*Rezultatele evaluării naționale a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului se conțin în cel de-al doilea Raport, publicat de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în data de 1 aprilie 2022. Documentul prezintă amenințările și vulnerabilitățile identificate la nivelul fiecărui sector evaluat, între care: activitatea bancară, creditarea nebancară, asigurări, valori mobiliare, activitatea caselor de schimb valutar etc.

#spalare de bani #eveniment #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.