Riscurile spălării banilor

Principalele vulnerabilități legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului, identificate în cadrul celei de-a doua evaluări naționale*, precum și recomandările de reducere a acestora vor fi discutate în cadrul a două sesiuni de informare adresate entităților supravegheate de către Banca Națională a Moldovei (BNM). Sesiunile sunt organizate cu suportul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) și vor fi moderate de către experți naționali și internaționali în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT).

Ambele sesiuni vor avea loc în format online, în data de 30 iunie 2022. Prima sesiune, dedicată reprezentanților băncilor și prestatorilor de servicii de plată nebancari, se va desfășura între orele 10:00 și 12:00. Persoanele interesate se pot înscrie la eveniment prin completarea formularului de înregistrare.

Cea de-a doua sesiune, programată pentru orele 13:00 – 15:00, este destinată reprezentanților caselor de schimb valutar, care se vor putea conecta la eveniment după înregistrarea prealabilă.

Evenimentele în domeniul AML/CFT se înscriu în șirul de măsuri sprijinite de către Proiectul USAID FSTA pentru consolidarea capacităților autorităților de supraveghere, precum și a entităților raportoare de a preveni și combate în mod eficient infracțiunile financiare. Tot în cadrul acestui proiect, BNM va dispune în curând de o soluție IT de ultimă generație, destinată automatizării și eficientizării proceselor de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a structurii acționariatului băncilor supravegheate.

*Rezultatele evaluării naționale a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului se conțin în cel de-al doilea Raport, publicat de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în data de 1 aprilie 2022. Documentul prezintă amenințările și vulnerabilitățile identificate la nivelul fiecărui sector evaluat, între care: activitatea bancară, creditarea nebancară, asigurări, valori mobiliare, activitatea caselor de schimb valutar etc.

#spalare de bani #eveniment #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.