Riscurile spălării banilor

Principalele vulnerabilități legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului, identificate în cadrul celei de-a doua evaluări naționale*, precum și recomandările de reducere a acestora vor fi discutate în cadrul a două sesiuni de informare adresate entităților supravegheate de către Banca Națională a Moldovei (BNM). Sesiunile sunt organizate cu suportul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) și vor fi moderate de către experți naționali și internaționali în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT).

Ambele sesiuni vor avea loc în format online, în data de 30 iunie 2022. Prima sesiune, dedicată reprezentanților băncilor și prestatorilor de servicii de plată nebancari, se va desfășura între orele 10:00 și 12:00. Persoanele interesate se pot înscrie la eveniment prin completarea formularului de înregistrare.

Cea de-a doua sesiune, programată pentru orele 13:00 – 15:00, este destinată reprezentanților caselor de schimb valutar, care se vor putea conecta la eveniment după înregistrarea prealabilă.

Evenimentele în domeniul AML/CFT se înscriu în șirul de măsuri sprijinite de către Proiectul USAID FSTA pentru consolidarea capacităților autorităților de supraveghere, precum și a entităților raportoare de a preveni și combate în mod eficient infracțiunile financiare. Tot în cadrul acestui proiect, BNM va dispune în curând de o soluție IT de ultimă generație, destinată automatizării și eficientizării proceselor de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a structurii acționariatului băncilor supravegheate.

*Rezultatele evaluării naționale a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului se conțin în cel de-al doilea Raport, publicat de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în data de 1 aprilie 2022. Documentul prezintă amenințările și vulnerabilitățile identificate la nivelul fiecărui sector evaluat, între care: activitatea bancară, creditarea nebancară, asigurări, valori mobiliare, activitatea caselor de schimb valutar etc.

#spalare de bani #eveniment #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.