Pericolul de a fi între Putin și Occident: Țări care nu vor să lovească Rusia

Unul dintre scopurile unei reuniuni internaționale la vârf, precum summit-ul G7, în timp de război este ”fotografia de familie” – sau mai degrabă, unitatea armonioasă și hotărâtă pe care este menită să o prezinte.

În prezent, există multe țări nealiniate care se află între Putin și Occident, practic dincolo de tranșeele războiului dintre Rusia și Ucraina.
În această situație sunt state din Scandinavia, Africa, Asia și America Latină, dar și din Balcani, care sunt în poziția de a alege să sprijine Occidentul în ajutorul său acordat Ucrainei, să stabilească sancțiuni economice împotriva Rusiei sau să rămână neutre, potrivit unei analize din Bloomberg.

Grupul G7 care s-a reunit în Germania, în această săptămână, a reprezentat forumul celor mai bogate țări din lume. Fotografia a semnalat un front puternic și unit împotriva președintelui rus Vladimir Putin, care a participat la aceste summit-uri când ele erau denumite G8, până când a fost exclus, după primul atac al Moscovei asupra Ucrainei din 2014.

Acum, la întâlnirea G7 au fost prezente ca invitate și alte state partenere din așa-numitul Global South (Sudul Global), Africa de Sud, Senegal, Argentina, precum și Indonezia și India, gazdele de anul acesta și din 2023 ale viitorului summit G20.

Gazda G7, cancelarul german, Olaf Scholz, i-a invitat pe oaspeți să-și îndemne țările și continentele să se alăture Occidentului pentru a rezista în fața agresiunii lui Putin, dar și autocraților din întreaga lume, printre care și China.

Trebuie menționat faptul că în timpul Războiului Rece, aceste țări au făcut parte din grupul țărilor nealiniate. Ele nu s-au alăturat nici grupului țărilor democrate și nici al celor comuniste.

Astăzi, din nou, multe țări din Asia, Africa și America de Sud nu sunt tocmai entuziasmate să ajute Occidentul să-l înfrunte pe Putin, în ceea ce ei văd un război regional îndepărtat, care nu le privește.

Miopia lui Erdogan provocată de Putin?

Urmează summitul NATO de la Madrid, unde vor fi împreună 30 de membri. Însă, ca și în alte familii, alianța suferă de tensiuni. Turcia, în special, a fost întotdeauna un aliat dificil.
De la atacul lui Putin din Ucraina, Turcia a încercat un ”act de echilibru” diplomatic între Rusia și Ucraina, care a devenit ”o înclinație spre Moscova”, potrivit analistului Yevghenia Gaber de la think-tank-ul Atlantic Council din Statele Unite.

Din cauza ”miopiei” lui Erdogan, Turcia se află pe un pământ al nimănui. Din punct de vedere geopolitic, țata nu este pe deplin în Occident, nici în afară, nici total autocratică, nici demnă de încredere, nici ostilă.

Și alte state sunt într-o poziție asemănătoare: mai multe din Balcani: Ucraina, Moldova și Georgia, care vor să adere la UE, dar știu că trebuie să aștepte poate chiar decenii. Mai este Serbia, care se poziționează între Europa și Rusia. În plus, sunt multe alte țări nealiniate din Asia, Africa și America de Sud.

Liderii occidentali trebuie să scoată restul lumii nealiniate din acest pământ al nimănui. Dar ei trebuie să acorde un sprijin generos, în ajutoare financiare și alte forme, țărilor care promit să apere democrația globală împotriva autocraților de la Moscova și Beijing, Vladimir Putin și Xi Jinping.

#miopie #Turcia #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.