Expert economic: Acum sunt cele mai mici rate ale dobânzii la credite înregistrate vreodată

10 Mart. 2021, 10:42
 // Categoria: Opinii // Autor: 
10 Mart. 2021, 10:42 // Opinii // 

Accesarea unui credit imobiliar de la bancă este deseori singurul mijloc de a intra în posesia unei locuințe. Pentru procurarea unui imobil, în Republica Moldova, pot fi accesate două tipuri de credite: creditul imobiliar „Prima Casă” sau creditul imobiliar clasic. Experții economici susțin că programul „Prima Casă” a înviorat piața creditelor, dar și pe cea a construcțiilor. Chiar și așa, în ultimul an, băncile au micșorat termenul de întoarcere a creditelor de la 20-25 de ani, la 7-10 ani pentru „Prima Casă”, fapt care a redus din atractivitatea lor. Motivul micșorării termenului este unul relativ la prima vedere – terminarea resurselor financiare pe termen lung pe care le dețin băncile. Despre creditele imobiliare și cele de consum, dar și efectele economico-sociale ale acestora, reporterul IPN Sabina Rebeja a discutat cu Dumitru Pîntea, cercetător economic la Centrul Analitic Expert-Grup.

Credite imobiliare mai puține până la frauda bancară

Potrivit lui Dumitru Pîntea, până în anul 2016, adică până la frauda bancară și reformele din sectorul bancar, sistemul financiar nu prea era accesibil pentru persoanele fizice, pentru că acesta era controlat de anumite grupuri de interese, care prin sistemul financiar își finanțau primordial activitatea lor sau a grupurilor economice afiliate. Grupurile respective vedeau sistemul financiar ca un mecanism prin care se colectau banii disponibili de la populație și firme, prin depozite și ulterior își finanțau activitatea, nefiind interesate să dea credite persoanelor fizice sau altor companii.

Ulterior, urmare a reformelor care au avut loc, s-au impus anumite limite de concentrare în ceea ce privește creditarea. Băncile nu mai pot înregistra o pondere mare de credite unor ;i aceleași companii sau unor grupuri de companii afiliate între ele. Prin urmare, băncile au fost nevoite să caute și alți clienți. Astfel, începând cu anii 2015-2016, băncile au început mai activ să crediteze persoanele fizice, prin intermediul creditelor imobiliare și al celor de consum. Pe de o parte, persoanele fizice se prezintă a fi cei mai buni clienți, când vine vorba de plată, dar, pe de altă parte, există constrângeri generate de cadrul de reglementare Basel III, care nu permit băncilor să crediteze fără capacități solide în materie de gaj. Astfel, acordarea acestor două tipuri de credite a crescut semnificativ din 2016 încoace, ajungând la o pondere de circa 30% din totalul creditelor bancare.

În această perioadă au apărut și companiile de micro-finanțare care mai mult acordă credite de consum și mai puțin imobiliare. Împrumuturile și creditele de consum au crescut foarte mult din cauza mai multor factori, atât pe partea de cerere, cât și de ofertă. În acest sens, Dumitru Pîntea menționează scăderea nivelului ratelor de dobândă, creșterea venitului disponibil și interesul instituțiilor financiare pentru acest tip de clienți, care, de obicei, sunt mai ordonați și rambursează la timp pentru a evita supra-îndatorarea.

Diferența dintre creditele de consum și cele imobiliare

Creditele de consum și cele imobiliare sunt total diferite, cea mai elocventă caracteristică fiind perioada de maturitate. Un credit de consum se acordă de obicei pe o perioadă de câteva luni și rareori de peste un an sau mai mult, în timp ce creditul imobiliar este activ o perioadă foarte lungă, de până la 20 de ani sau chiar mai mult.

Fără îndoială, spune Dumitru Pîntea, creditele imobiliare au fost accelerate de programul de stat „Prima Casă”. Totuși, susține cercetătorul economic, la lansarea programului nu s-a ținut cont de faptul că băncile nu au foarte multe resurse pe termen lung și depozitele pe care le atrag băncile rareori sunt, de exemplu, de peste 2 ani. Pe când împrumuturile în cadrul „Prima Casă” sunt pentru 20-25 de ani. În alte țări, la lansarea unui astfel de program se creează inițial condiții pentru ca în sistemul financiar să circule resurse cu maturitate lungă, cum ar fi crearea fondurilor private de pensii obligatorii. Astfel de practică a fost aplicată în România, când un program guvernamental de tipul „Prima Casă” a fost creat în aceeași perioadă cu instituirea pilonului II de pensii. În Republica Moldova acest lucru nu s-a făcut, de aceea prin creditele imobiliare băncile au epuizat în scurt timp resursele cu termen de maturitate îndelungat.

Potrivit lui Dumitru Pîntea, băncile sunt obligate să respecte anumiți indicatori prudențiali, cum ar fi lichiditatea pe termen lung și pe termen scurt. Pentru unele bănci, indicatorul lichidității pe termen lung se apropie de limită, respectiv, ele practic nu mai pot da credite pe o perioadă îndelungată de timp, cum ar fi 20 de ani, de exemplu. Drept rezultat, aceste bănci și-au ajustat ofertele la creditele imobiliare la un termen maxim pe 8-10 ani. „Băncile singure au limitat, nu programul. Programul a rămas tot așa. Banca trebuie să respecte cerințele prudențiale, dacă indicatorul lichidității pe termen lung se apropie de limită, aceasta este constrânsă în a acorda credite cu maturitate îndelungată și își ajustează oferta cum crede de cuviință. Scopul primordial al băncii este să respecte limitele prudențiale pentru a nu pune sub risc fondurile deponenților. Băncile și-au ajustat ofertele la realitățile existente la nivel de bancă”, explică Dumitru Pîntea.

Un alt factor care a dus la scăderea termenului de acordare a creditelor pentru „Prima Casă” este incertitudinea foarte mare, mai ales în contextul crizei COVID-19. Băncile practic nu mai finanțează economia reală cu credite investiționale pe 5-6 ani, pentru că majoritatea banilor lungi au mers pentru creditele  „Prima Casă” sau alte credite imobiliare. Ceea ce oferă cel mai des sunt creditele pentru 1-3 ani – timp insuficient pentru întreprinderi. „Ca efect secundar, programul „Prima Casă” a dus la accelerarea creditelor imobiliare clasice, deoarece odată ce o persoană vine la bancă, dar nu se încadrează în condițiile programului „Prima Casă”, i se recomanda să ia credit imobiliar standard. Cu „Prima Casă” statul a mobilizat interesul populației să ia credite. Dar acolo condițiile sunt diferite, lipsa garanției statului, respectiv, deseori, dobânda fiind mai mare etc”, a precizat cercetătorul economic.

„Prima Casă” sau alt tip de credit

Dacă persoana întrunește condițiile pentru „Prima Casă”, atunci acest tip de credit este mai avantajos pentru ee, deoarece dobânda e mai mică și rata lunară e mai mică, susține el.

Un factor care a accelerat creditele imobiliare este reducerea dobânzilor. „Prin 2015 dobânda era foarte mare, 15% de exemplu, ieșea că cumperi un apartament, dar întorci două înapoi și de aceea oamenii alegeau să stea mai mult în chirie. Iar acum ratele lunare la credit sunt comparabile cu chiriile lunare. Cu o rată a dobânzii de 7%, de exemplu, cum e la „Prima Casă”, fie că îți cumperi apartament, fie că stai în chirie, plătești lunar practic la fel. Doar că în primul caz apartamentul îți rămâne ție, în cel de-al doilea – nu. Scăderea ratelor dobânzii a fost o precondiție care a dus la accelerarea creditelor imobiliare, pe lângă „Prima Casă”, spune Dumitru Pîntea.

Acum se înregistrează cele mai mici rate ale dobânzii la creditele imobiliare

În opinia expertului economic, acum, în Moldova sunt cele mai mici rate ale dobânzii înregistrate la credite vreodată, dar trebuie de ținut cont că inflația medie targhetată de BNM e 5%. Respectiv, 7% e o rată relativ mică pentru un nivel eventual al inflației de 5%. „În asemenea caz s-ar putea vorbi de doar 2 puncte procentuale reale de dobândă. De aceea conchidem că nu se poate de vorbit de dobânzi mai mici la creditele imobiliare, pentru moment. Dobânzile s-au micșorat din cauza crizei COVID-19 și intervențiilor BNM, dar e un efect pe termen scurt”, afirmă Dumitru Pîntea.

Un alt efect al creditelor imobiliare este că s-a menținut ritmul construcțiilor și cererea la apartamente din ultimii ani. „Dacă până în 2014-2015 toate apartamentele noi erau cumpărate cu banii în întregime acordați, acum apartamentele noi se cumpără și în credit. Acest lucru a menținut activ sectorul rezidențial și pe linia de plutire foarte multe companii de construcții”, menționează cercetătorul economic la Centrul Analitic Expert-Grup.

Realitatea Live

04 Dec. 2022, 11:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
04 Dec. 2022, 11:57 // Actual //  Lupu Eduard

Republica Moldova primește, de astăzi, peste 50% din necesitățile de curent de la Centrala de la Cuciurgan în schimbul gazului pe care îl livrează Moldovagaz Tiraspolului. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu explică cum s-a ajuns la această soluție și care va fi impactul pe tarif pentru consumatori.

Cine achită cei 5,7 mln m3 de gaz pe zi?

„Obligația de a achita 5,7 mln m3 de gaz pe zi revine malului stâng. Malul drept nu va plăti nimic pentru gazele livrate de Gazprom și va achita doar costul energiei electrice. MoldovaGaz nu a achitat avans pentru decembrie. Până pe 20 decembrie, MoldovaGaz va achita consumul malului drept pentru luna noiembrie”, explică ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Cât reprezintă cele 5,7 mln m3 pe zi?

Conform contractului semnat între MoldovaGaz și Gazprom, în luna decembrie trebuiau să fie livrate 406 mln m3 de gaz. Cele 5,7 mln m3 pe zi (31 de zile din decembrie) reprezintă  176,6 mln m3. Altfel spus, Gazprom va livra doar 43% din volumele contractuale. Acest volum nu este nici pe departe suficient pentru a asigura cu gaz și energie electrică ambele maluri ale Nistrului.

Cum a fost repartizat gazul între maluri?

În primele 3 zile din luna decembrie, malul drept a primit 3,4 mln m3 pe zi iar malul stâng 2,3 mln m3 pe zi. Începând cu data de 4 decembrie, malul stâng va primi 5,7 mln m3 pe zi. Astfel, cele 176,6 mln m3 pe lună se vor împărți după cum urmează: malul drept 10,2 mln. m3, malul stâng 166,4 mln m3 pe lună (inclusiv pentru a produce energie electrică).

Pentru producerea a minim 204 mii MW (peste 53% din întreg consumul) de energie electrică pentru malul drept este nevoie de aproximativ 67 mln m3 de gaz. În concluzie, adăugând cantitățile livrate în primele 3 zile ale lunii și volumul alocat pentru producerea electricității, pentru malul drept se va utiliza aproximativ 77,2 mln m3 de gaz (43%) iar pentru malul stâng 99,4 mln m3 (57%).

De ce malul stâng a primit mai mult gaz?

În luna decembrie, malul stâng va primi aproximativ 3,2 mln m3 pe zi. Acest gaz este suficient pentru a asigura cetățenii malului stâng cu gaz, energie termică și electricitate. Luna decembrie este o lună rece și consum mai mare decât noiembrie (reamintesc, în noiembrie au fost alocate 2,3 mln m3 pe zi). Acest volum de gaz va fi suficient și pentru a menține procesele tehnologice la companiile de pe malul stâng (inclusiv MMZ). Este evident că aceste companii nu vor putea activa în regim normal.

Prin comparație, conform contractului, pentru luna decembrie, doar malul stâng trebuia să primească de la Gazprom 217 mln m3 de gaz.

Este avatajos pentru malul drept prețul 73 USD/MW? Va scădea tariful la energia electrică?

Prieteni, în ultima săptămână, am avut creșteri considerabile la prețul energiei electrice pe continentul european. Da, avem mai puțin soare iar turbinele eoliene au produs mai puțină electricitate decât era preconizat, ceea ce a dus la o scumpire în toată Europa. Sistemul de electricitate european este unul extrem de integrat și orice reducere de capacitate într-un anumit colț al Europei duce la efecte pe tot sistemul. În această săptămână, electricitatea cumpărata de Energocom de pe bursa română a depășit prețul de 400 EUR. Procurarea la preț de peste 400 EUR/MW ar fi dus inevitabil la o creștere suplimentară de tarif în luna decembrie. Cel mai probabil ar fi trebuit să avem un tarif de peste 8 lei.

Contractele bilaterale cu România (la preț de 90 EUR) nu acoperă tot necesarul. În toată regiunea, inclusiv România, este deficit de electricitate.

În schimb, după semnarea contractului cu MGRES, tariful nu va mai crește, iar Comisia Situații Excepționale va decide să se revadă tariful. ANRE urmează să reducă tariful chiar începând cu luna decembrie. Sunt premise reale pentru a avea un tarif în jur de 4 MDL. Vom avea o scădere de 25% în cel mai scurt timp.

De unde va lua gaz malul drept?

Încă din vară am început să facem stocuri de gaze. Astăzi avem peste 250 mln m3 și continuăm să achiziționăm. Prețul mediu de achiziție a gazului e de aproximativ 1000 USD. Aceste volume, sunt suficiente pentru perioada următoare. Prețul de achiziție nu va duce la creșteri suplimentare de tarif al gazului. Oferim compensații în factură, economisim și trecem cu bine de această iarnă.

Ce facem în ianuarie?

Am convenit să avem aceeași înțelegere pentru ianuarie, februarie și martie. Malul drept va primi întreagă cantitate de energie electrică la prețul de 73 USD/MW. La finalul lunii decembrie vom continua discuțiile și voi informa despre rezultate.

Vom mai avea deconectări masive de la energie electrică?

Odată ce MGRES va produce mai multă energie electrică riscul de deconectări masive se reduce considerabil. De asemenea, scade riscul ca bombardamentele Rusiei asupra infrastructurii din Ucraina să ducă la întreruperi de livrare a energie electrice. Repet, avem un obiectiv clar, să ținem țara (spitale, școli, grădinițe etc.) conectate la energie.

Este rentabil din punct de vedere economic să dăm tot volumul de gaz livrat de Gazprom malului stâng în schimbul livrărilor de energie electrică suficientă pentru malul drept?

Da, este. Toate calculele arată că este cea mai bună decizie din punct de vedere economic. Simplu, 204 mii MW la prețul de piață de 400 EUR este egal cu 81,6 mln EUR. Utilizarea a 77,2 mln m3 de gaz pentru malul drept ar fi adus o economie de doar 55,2 mln USD (preț de piață 1500 USD, preț Gazprom 785 USD). Cifrele sunt aproximative pentru că nu putem cunoaște exact evoluția prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău