Noi, ca țară, cheltuim de două-trei mai mulți bani pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu, nu pentru că prețurile la resurse energetice sunt mai mari, ci pentru că nu am acordat atenția cuvenită eficienței energetice, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov.
Potrivit lui, cea mai mare constrângere este lipsa instrumentelor de finanțare, sau resursele disponibile sunt foarte limitate.
În același timp, Parlicov afirmă că Ministerul Energiei, cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), prin intermediul Proiectului Securitatea Energetică a Republicii Moldova (MESA), au lansat etapa de testare a programului Super ESCO, destinat îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor publice și care ulterior va fi gestionat de Agenția pentru Eficiență Energetică.
Moldova Super ESCO are scopul de a elabora conceptul din punct de vedere legal și a vedea cum va funcționa acest mecanism de finanțare în practică, aplicându-l în cazul a cel puțin două clădiri publice selectate. În acest scop va fi alocat un grant de circa 1 milion de dolari SUA din partea USAID pentru măsuri de eficiență energetică.
Scopul final al programului este de a genera economii pe termen lung, de a reduce consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră, de a promova proiecte de eficiență energetică în clădirile publice, contribuind astfel la tranziția Moldovei spre practici energetice sustenabile.
Datele Biroului Național de Statistică relevă că circa 50% din toate resursele energetice din țară au fost consumate de către populație.
Pe locul doi, după consumul de resurse energetice, se află sectorul transporturilor care are o cotă de 26% din consumul final energetic, în scădere cu 2 puncte procentuale, comparativ cu anul 2017.
O cotă de 10% îl are consumul în sectoarele de comerț și servicii publice și doar 9% – în sectorul industrial, iar 5% – în agricultură. Cotele industriei și a agriculturiii au crescut în ultimii trei ani cu câte un punct procentual, relevă datele statistice.
Din toate resursele disponibile în țară (Consumul Intern Brut), 35% revin produselor petroliere, 19% – gazelor naturale, 28% – pe seama biocombustibililor și deșeurilor (inclusiv și tizicul), 12% – energiei electrice, 7% – energiei termice și 3% – cărbunelui.
