Rolul femeii în consolidarea păcii discutat de UN Women și Centrul „Resonance” din stânga Nistrului

Reprezentarea și participarea egală și deplină a femeilor la procesele de consolidare a păcii și eforturile depuse de acestea pentru dezvoltarea durabilă la nivel local, constituie o abordare esențială în vederea sporirii încrederii între comunitățile celor două maluri ale Nistrului.

Având în vedere mandatul său, de a milita pentru respectarea drepturilor femeilor și promovarea egalității de gen, UN Women facilitează o serie de activități cu promotorii/oarele egalității de gen, pentru a identifica cauzele inegalităților de gen persistente și, ulterior, pentru a face recomandări ca vocea femeilor din comunități să fie auzită, inclusiv în procesele de pace.

Astfel, UN Women colaborează cu Centrul de Dezvoltare și Susținere a Inițiativelor Cetățenilor „Resonance” în scopul implementării unor activități de promovare și consolidare a participării femeilor la procesele decizionale, pentru a spori reziliența economică și socială a comunităților de pe ambele maluri ale Nistrului.

În vederea implementării agendei ce vizează îndeplinirea obiectivelor comune de dezvoltare durabilă, inclusiv de consolidare a păcii din perspectiva de gen, și integrând recomandările Comitetului ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW), Centrul „Resonance”, în colaborare cu UN Women și sprijinul financiar al Suediei, facilitează crearea și consolidarea a 3 platforme de discuții pentru femei. Astfel, femeile vor avea posibilitatea să discute diverse subiecte legate de problemele și impedimentele cu care se confruntă zi de zi, dar și să le adreseze prin prisma drepturilor femeilor, promovând totodată rolul femeilor și participarea acestora în procesele de consolidare a păcii din perspectiva economică și socială.

Inițiativa lansată prevede crearea și consolidarea unor platforme de discuții în 3 localități de pe malul stâng al Nistrului – satul Roghi din raionul Dubăsari, orașele Rîbnița și Bender, având ca obiective:

Identificarea problemelor locale, darși a soluțiilor din perspectiva de gen și a securității umane;
Promovarea drepturilor, rolului şi participării femeilor în procesul decizional și de soluționare a conflictelor din punct de vedere economic şi social;
Asigurarea participării egale și cu impact a femeilor la procesele publice, devenind astfel exemple demne de urmat, inclusiv prin împărtășirea bunelor practici și a lecțiilor învățate;
Promovarea incluziunii sociale și soluționarea problemelor cu care se confruntă femeile din grupurile vulnerabile;
Dezvoltarea unei cooperări fructuoase cu structurile locale, organizațiile internaționale, organizațiile societății civile și sectorul privat;
Schimb de experiență între cluburile de femei, asociații formale și informale, de pe ambele maluri ale Nistrului.

Astfel, la 29 iunie 2022, în satul Roghi din raionul Dubăsari, a avut loc întrunirea membrelor Platformei de Discuții a Femeilor și a reprezentantelor și reprezentanților UN Women Moldova și Centrului „Resonance”. În cadrul evenimentului Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova, a accentuat rolul esențial al acestor dialoguri pentru comunitate.

„Reprezentarea și implicarea egală a femeilor și bărbaților, inclusiv a celor din grupurile vulnerabile, în procesele de identificare și soluționare a problemelor locale, va contribui în mod eficient la dezvoltarea economică și socială durabilă și pașnică a comunității.”

„Astfel de platforme de discuții ale femeilor sunt deosebit de importante pentru promovarea unor inițiative cu impact, care vor consolida securitatea socială și economică în localitățile lor, răspunzând problemelor locale din perspectiva dimensiunii de gen și contribuind totodată, la îmbunătățirea statutului femeilor în societate” a menționat Alexandr Gonchar, directorul executiv al Centrului de Dezvoltare și Susținere a Inițiativelor Cetățenilor „Resonance”.

Pe termen lung, crearea platformelor de discuții urmărește asigurarea continuității întrunirilor între membrele acestora în mod regulat, pentru a fi dezbătute problemele cu care se confruntă locuitorii comunităților respective și identificarea unor soluții fezabile. De asemenea, se dorește implementarea unor măsuri eficiente pentru sporirea implicării participantelor în procesele decizionale, cât și pentru a asigura sustenabilitatea platformei în ansamblu, contribuind astfel la consolidarea încrederii și cooperări între cele două maluri ale Nistrului.

#Centrul „Resonance”#consolidarea pacii #UN Women

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.