România a intrat în recesiune tehnică. Premierul Ilie Bolojan vorbește despre „corecție economică”

România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce economia a scăzut două trimestre consecutiv. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a fost mai mic cu 0,2% în trimestrul III față de trimestrul II, iar în trimestrul IV a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul precedent.

Prin definiție, recesiunea tehnică înseamnă două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, iar această condiție a fost îndeplinită în a doua jumătate a anului trecut.

Chiar și în aceste condiții, pe ansamblul anului 2025, economia României a înregistrat o creștere modestă de 0,6%. Datele sunt estimări semnal și pot fi revizuite ulterior.

Premierul Ilie Bolojan a reacționat, susținând că situația actuală nu reprezintă o criză economică, ci o perioadă de ajustare necesară. Potrivit acestuia, recesiunea tehnică este „un cost anticipat și inevitabil” al schimbării modelului economic.

Bolojan afirmă că România a început, în a doua parte a anului 2025, tranziția de la un model bazat pe deficit bugetar ridicat și consum, către unul orientat spre investiții, productivitate, export și disciplină fiscală. El a comparat situația cu anul 2024, când, deși cheltuielile publice și deficitul au fost ridicate, creșterea economică a rămas sub 1%, iar dezechilibrele s-au accentuat.

În opinia premierului, corecția fiscală începută în 2025 – estimată la aproximativ 1% din PIB – a generat nemulțumiri și costuri sociale, însă este necesară pentru stabilitatea pe termen lung.

„Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică”, a transmis șeful Executivului.

#recesiune tehnică #ilie bolojan #PIB #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.