România are cele mai mari prețuri la energia electrică, din regiune. Cât curent cumpără Moldova de peste Prut

În contextul caniculei extremale care afectează Europa de Vest și al creșterii prețurilor gazelor naturale, costul energiei electrice pe piețele angro din regiune a cunoscut o dublare semnificativă comparativ cu săptămâna trecută, conform Money Review.

Prețul mediu al unui megawatt-oră a ajuns la 86,15 euro în Franța, 108,01 euro în Germania, 96,68 euro în Belgia și 101,26 euro în Austria. În Spania și Portugalia, prețul se situează la 89,05 euro, în timp ce în Italia a atins un record de 132,75 euro. Piețele din Europa de Sud-Est, inclusiv Serbia (145,07 euro/MWh) și România (134,47 euro/MWh), continuă să înregistreze cele mai ridicate prețuri.

Pentru prima jumătate a lunii august, Grecia a avut un preț mediu de 122,48 euro/MWh, fiind al doilea cel mai mare din Europa, după Italia. Cererea de energie electrică este în mare parte acoperită de surse regenerabile (41,7%), urmate de gaze naturale (38,3%), energie hidroelectrică (5,4%), lignit (4,1%) și importuri (5,9%).

Presiunea asupra prețurilor energiei este amplificată de fluctuațiile prețurilor gazelor naturale pe hub-ul olandez TTF, care se mențin în jurul valorii de 40 euro/MWh și ar putea crește la 50 euro/MWh dacă livrările de gaze rusești prin Ucraina sunt suspendate. De asemenea, competiția cu Asia pentru gazele naturale lichefiate (GNL) ar putea încetini ritmul de creștere a stocurilor din depozitele europene înainte de iarnă.

Canicula din Europa de Vest a crescut cererea și a redus producția de energie nucleară în Franța, unde EDF a anunțat reduceri semnificative de capacitate pentru a răspunde la temperaturile extrem de ridicate, care au depășit 40 de grade Celsius în sud-vestul țării. Aceste măsuri sunt necesare pentru a preveni problemele de siguranță cauzate de temperaturile ridicate ale apei râurilor utilizate pentru răcirea reactoarelor.

Republica Moldova cumpără din România circa 10% din necesarul de curent. Restul de 68% este cumpărat de la Cuciurgan, 19% de la CET-uri și 3,3% este acoperit din surse regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #Energie #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de vinuri străine în Rusia s-au prăbușit în primul trimestru al anului 2025, înregistrând o scădere dramatică de aproape 50%, potrivit unei analize realizate de „RIA Novosti” pe baza datelor statistice oficiale.

În perioada ianuarie–martie, valoarea totală a vinurilor importate în Rusia a fost de doar 119,6 milioane de dolari – de două ori mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Dacă anterior scăderile afectau preponderent vinurile europene, acum declinul este generalizat și afectează toate sursele de aprovizionare.

Lovitura cea mai dură a fost resimțită de vinurile spaniole, ale căror livrări s-au prăbușit de la 10,9 milioane de dolari la doar 2,2 milioane de dolari, împingând Spania pe locul 9 și scoțând-o din rândul principalilor furnizori ai Rusiei.

Italia rămâne cel mai mare exportator de vin în Rusia, dar și aici cifrele s-au prăbușit: 32,4 milioane de dolari în primul trimestru, o scădere de aproape trei ori față de anul precedent. Livrările din Georgia au scăzut de 2,4 ori, ajungând la 27,6 milioane de dolari, iar cele din Letonia au scăzut cu 10%, la 25,4 milioane de dolari. Polonia ocupă locul patru în clasament, cu 9,8 milioane de dolari, înregistrând o scădere de 1,8 ori.

Vinurile portugheze au suferit un recul de aproape o treime, cu importuri de 6,2 milioane de dolari, dar au reușit să o înlocuiască pe Spania în topul principalilor furnizori. Alte țări care exportă vin în Rusia au raportat de asemenea scăderi: Chile – 5,2 milioane de dolari, Lituania – 3,8 milioane de dolari, Germania – 3,3 milioane de dolari, iar Franța – doar 0,7 milioane de dolari.

Această scădere abruptă reflectă dificultățile tot mai mari din comerțul internațional cu Rusia, pe fondul sancțiunilor economice și a reconfigurării fluxurilor comerciale globale.