România începe reparația căii ferate dintre Galați și Giurgiulești

04 Iun. 2022, 18:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iun. 2022, 18:45 // Actual //  bani.md

Compania Națională de Căi Ferate CFR SA vă informează că luni, 6 iunie, SRCF Galați începe lucrările de reparații la linia de cale ferată Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri (linie cu ecartament larg, în lungime de 3,58 km) și a liniei cu ecartament normal Galați Mărfuri – Port Docuri – Siloz (1,16 km).

Lucrările de reparații necesare redeschiderii liniei, în lungime totală de 4,7 km vor fi executate de SRCF Galați, în regie proprie.

Această măsură a fost luată, după ce nici la procedura de „negociere directă”, desfășurată vineri, 3 iunie, niciunul dintre cei 3 agenți economici, care au depus oferte, nu a fost desemnat câștigător, explică reprezentanții CFR Infrastructură.

Ei menționează că la procedura “negociere directă”, organizată vineri, 3 iunie, la sediul Sucursalei Regională CF Galați,

au depus oferte următorii operatori economici:

  • Asocierea Tancrad – Artcons Galati
  • Euroconstruct Constanța
  • Antrepriza Construcții CF București

La finalul procedurii, comisia de evaluare nu a desemnat niciun câștigător, deoarece documentația prezentată de Asociere nu îndeplinea condițiile necesare, iar celelate două societăți au prezentat oferte financiare mai mari decât valoare estimată a lucrărilor.

Luni, 6 iunie, personalul de specialitate al SRCF Galați, va începe lucrările de reparatii la linia Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri (linie cu ecartament larg, în lungime de 3,58 km) și a liniei cu ecartament normal Galați Mărfuri – Port Docuri – Siloz (1,16 km).

Lucrărire au termen de execuție de 60 de zile.

Prin programul de lucrări, necesare redeschiderii acestei linii, se va acționa pentru:

  • înlocuirea traverselor necorespunzătoare, inclusiv pe aparatele de cale
  • înlocuirea materialului mărunt de prindere
  • completarea prismei cu piatra spartă
  • îndepărtarea vegetației pentru asigurarea vizibilității și a gabaritului.

Obiectivul prioritar al acestor lucrări este redeschiderea liniei Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri (3,58 km) și a liniei Galați Mărfuri – Port Docuri – Siloz (1,16 km), implicit relaurea circulației trenurilor de marfă, pentru asigurarea transportului de cereale la granița cu CFM (Republica Moldova).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

12 Nov. 2026, 12:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Nov. 2026, 12:31 // Actual //  Grîu Tatiana

Scenaristul și publicistul Mihai Poiată vorbește despre personalitatea complexă a regizorului Emil Loteanu, despre ambițiile sale artistice, dezamăgirile care i-au marcat cariera și dificultățile întâmpinate după revenirea la Chișinău. Într-un interviu acordat pentru Realitatea, Poiată evocă întâlnirile cu cineastul și explică de ce succesul nu i-a adus întotdeauna și satisfacția pe care o căuta.

Mihai Poiată povestește că prima întâlnire cu cinematografia lui Loteanu a avut loc în 1966, când a vizionat filmul „Poienile Roșii”, la Casa de Cultură din satul Cojușna. Pentru adolescentul de atunci, experiența a fost una neașteptată, mai ales că vedea pentru prima dată un film realizat în limba română.

„Eu priveam pentru prima oară un film în limba mea maternă. Eu nici nu admiteam gândul că pot fi produse, realizate filme în limba română sau moldovenească, cum îi ziceam noi pe atunci”, își amintește scenaristul.

Vorbind despre personalitatea regizorului, Poiată spune că Loteanu transforma fiecare apariție publică într-un adevărat spectacol. Avea grijă de imaginea sa, de felul în care se prezenta și de impresia pe care o lăsa asupra celor din jur.

„El făcea un spectacol din fiecare apariție a lui în public”, afirmă Mihai Poiată, adăugând că regizorul era artist chiar și în situațiile care nu aveau legătură directă cu arta. Unul dintre aspectele care îl caracterizau pe Loteanu era, în opinia scenaristului, importanța pe care o acorda recunoașterii publicului. Regizorul urmărea atent reacțiile spectatorilor și măsura succesul inclusiv prin durata aplauzelor de la premiere.

„El cronometra aplauzele, cât durează aplauzele, să zicem, la premieră, pentru că acestea erau un indiciu. El avea niște măsurări altele decât le avea un critic”, explică Poiată.

Potrivit acestuia, atunci când reacțiile publicului nu corespundeau așteptărilor sale, Loteanu devenea dezamăgit. Această sensibilitate față de succesul exterior ar fi contribuit la paradoxul destinului său: un artist cunoscut și apreciat, dar care nu părea să fie pe deplin mulțumit de propriile realizări.

Scenaristul a vorbit și despre dificultățile întâmpinate de Loteanu după revenirea la Chișinău. Mihai Poiată consideră că Loteanu s-a confruntat cu o realitate în care cinematografia locală nu beneficia de resursele financiare și condițiile necesare pentru producția de filme de lungmetraj.

Mihai Poiată a amintit și despre presiunile sistemului sovietic, despre mecanismele de cenzură prin care trebuiau să treacă producțiile cinematografice, dar și despre felul în care regizorul a reușit să-și păstreze o identitate artistică distinctă. În opinia lui Mihai Poiată, moștenirea lui Emil Loteanu nu trebuie redusă la imaginea unui cineast legendar, ci redescoperită prin vizionarea și analiza filmelor sale.

„Nu trebuie să facem nicio icoană din Emil. Atunci când se face icoană, atunci nu mai privim filmele.”

Filmele lui Loteanu continuă să transmită o lecție importantă despre relația dintre artă, istorie, mit și identitatea culturală, spune Mihai Poiată.

Interviul cu Mihai Poiată face parte din seria materialelor dedicate celor 90 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu, unul dintre cei mai importanți regizori din cinematografia moldovenească.