România începe reparația căii ferate dintre Galați și Giurgiulești

Compania Națională de Căi Ferate CFR SA vă informează că luni, 6 iunie, SRCF Galați începe lucrările de reparații la linia de cale ferată Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri (linie cu ecartament larg, în lungime de 3,58 km) și a liniei cu ecartament normal Galați Mărfuri – Port Docuri – Siloz (1,16 km).

Lucrările de reparații necesare redeschiderii liniei, în lungime totală de 4,7 km vor fi executate de SRCF Galați, în regie proprie.

Această măsură a fost luată, după ce nici la procedura de „negociere directă”, desfășurată vineri, 3 iunie, niciunul dintre cei 3 agenți economici, care au depus oferte, nu a fost desemnat câștigător, explică reprezentanții CFR Infrastructură.

Ei menționează că la procedura “negociere directă”, organizată vineri, 3 iunie, la sediul Sucursalei Regională CF Galați,

au depus oferte următorii operatori economici:

Asocierea Tancrad – Artcons Galati
Euroconstruct Constanța
Antrepriza Construcții CF București

La finalul procedurii, comisia de evaluare nu a desemnat niciun câștigător, deoarece documentația prezentată de Asociere nu îndeplinea condițiile necesare, iar celelate două societăți au prezentat oferte financiare mai mari decât valoare estimată a lucrărilor.

Luni, 6 iunie, personalul de specialitate al SRCF Galați, va începe lucrările de reparatii la linia Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri (linie cu ecartament larg, în lungime de 3,58 km) și a liniei cu ecartament normal Galați Mărfuri – Port Docuri – Siloz (1,16 km).

Lucrărire au termen de execuție de 60 de zile.

Prin programul de lucrări, necesare redeschiderii acestei linii, se va acționa pentru:

înlocuirea traverselor necorespunzătoare, inclusiv pe aparatele de cale
înlocuirea materialului mărunt de prindere
completarea prismei cu piatra spartă
îndepărtarea vegetației pentru asigurarea vizibilității și a gabaritului.

Obiectivul prioritar al acestor lucrări este redeschiderea liniei Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri (3,58 km) și a liniei Galați Mărfuri – Port Docuri – Siloz (1,16 km), implicit relaurea circulației trenurilor de marfă, pentru asigurarea transportului de cereale la granița cu CFM (Republica Moldova).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#linie ferată #Galați #reparatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.