Rubla rusească se prăbușește: A scăzut cu 30%. Rușii fac cozi la bancomate

Rubla rusească a scăzut cu 30% în raport cu dolarul american, după ce țările occidentale au anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei, relatează BBC.

Noul minim record pentru moneda rusească a fost înregistrat după ce mai multe bănci din țară au fost excluse din sistemul internațional de plăți SWIFT.

Duminică, banca centrală a Rusiei a făcut un apel la calm, de teamă că oamenii s-ar putea grăbi să-și retragă banii din bănci. De altfel, în mai multe orașe rusești au fost cozi uriașe la bancomate.

Decizia Uniunii Europene, a Statelor Unite și a aliaților lor de a scoate bănci rusești din SWIFT este cea mai dură măsură impusă până în prezent Moscovei din cauza conflictului din Ucraina.

Activele băncii centrale a Rusiei vor fi, de asemenea, înghețate, limitând capacitatea țării de a-și accesa rezervele internaționale.

Rusia se bazează în mare măsură pe SWIFT pentru exporturile de petrol și gaze.

„Dacă Banca centrală și cele mai mari bănci ale Rusiei – care au fost deja separate de serviciile bancare – nu găsesc o modalitate alternativă de a ajunge la sistemul financiar global, Rusia se confruntă cu aceeași izolare în care au fost plasate Iranul și Coreea de Nord”, a spus un fost consilier al Departamenrului Trezoreriei SUA, Ari Redbord.

Investitorii au fost, de asemenea, îngrijorați după ce Vladimir Putin a ordonat armatei Rusiei să-și plaseze forțele de descurajare, care includ arme nucleare, în „alertă specială”.

„Piețele financiare sunt afectate de desfășurarea evenimentelor din Ucraina”, a spus Katrina Ell, economist la Moody’s Analytics din Sydney. „Anunțurile privind sancțiunile și acțiunile militare vor influența în continuare piața săptămâna aceasta”, a adăugat ea.

#SWIFT #rubla ruseasca #bancomat #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.