Rusia, deranjată de Maia Sandu: ”Duce o politică de confruntare, mioapă şi de blocaj”

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți, 28 martie, într-un interviu acordat agenţiei TASS, că Moscova poartă responsabilitatea pentru cetăţenii ruşi din Transnistria, iar mandatul contingentului rus de menţinere a păcii din stânga Nistrului îşi păstrează pe deplin actualitatea.

”În Transnistria trăiesc, din câte ştiu, 250.000 de cetăţeni ruşi. Bineînţeles, suntem responsabili pentru ei”, a declarat ministrul rus. ”În primul rând, este vorba de contingentul nostru de menţinere a păcii şi de grupul de trupe care păzeşte uriaşul depozit de muniţii din Cobasna”, a adăugat Lavrov, referindu-se la Grupul operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR), format din rămăşiţele Armatei a XIV-a a URSS.

”Noi avem un mandat convenit la vremea respectivă de toate părţile”, a afirmat Lavrov, subliniind că ”noi credem că acest mandat îşi menţine pe deplin actualitatea şi ne vom ghida după el”.

În acelaşi interviu, Lavrov a acuzat Kievul că ar încerca să se amestece în situaţia din Transnistria, inclusiv prin utilizarea forţei.

”Conducerea ucraineană joacă un rol foarte negativ, subversiv, deoarece a luat fără echivoc partea Chişinăului şi susţine în toate modurile posibile aspiraţiile belicoase ale acestuia, aspiraţii distructive faţă de Transnistria, încălcând statutul său de mediator în formatul de negocieri ‘5+2’”, a declarat Lavrov.

Potrivit acestuia, Ucraina ridică fortificaţii la graniţa cu Transnistria, arătându-se gata să se amestece în situaţia de acolo, inclusiv militar, conform TASS.

”Dacă vorbim despre situaţia în general din Transnistria, desigur, aceasta s-a degradat ca urmare a politicii pe care guvernul moldovean, condus de preşedinta Maia Sandu, a decis să o urmeze. Această politică este vădit antirusă, antitransnistreană, dacă vreţi”, a mai declarat Lavrov.

Evocând legea împotriva separatismului, votată recent la Chişinău, ministrul rus de Externe a declarat că Moscova ”nu vede sentimente separatiste în Transnistria”. ”Vedem la conducerea transnistreană o dorinţă puternică de a pune în aplicare acele acorduri care au fost încheiate în formatul ‘5+2’, care au ca scop o soluţionare deplină, reciproc acceptabilă privind statutul Transnistriei”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse.

Serghei Lavrov a spus că formatul de negocieri ‘5+2’ (Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia şi OSCE, plus UE şi SUA, ca observatori) este în esenţă îngheţat.
”În mare măsură, la acest lucru a contribuit politica Occidentului, care a decis să ia ‘reglementarea’ în propriile mâini, să impună această reglementare Tiraspolului şi să susţină pe deplin politica de confruntare, mioapă şi de blocaj a preşedintelui Sandu”, a declarat Lavrov.

Acest interviu apare în contextul în care Chişinăul şi Occidentul acuză Rusia de un ”război hibrid” în Republica Moldova pentru destabilizarea situaţiei cu scopul de a bloca parcursul european al republicii.

La 12 martie, poliţia de la Chişinău a anunţat arestarea membrilor unei reţele pe care o suspectează că ar fi orchestrată de Moscova. Se presupune că, pentru destabilizarea situaţiei, aceştia urmau să organizeze tulburări în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale care zdruncină de mai multe luni capitala Republicii Moldova.
SUA au acuzat Moscova că ”încearcă să slăbească guvernul Republicii Moldova”, cu scopul de a instala un guvern favorabil cauzei sale, conform AFP şi Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#maia #sandu #politica #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.