Rusia este pentru a două lună consecutiv cel mai mare furnizor de petrol al Chinei

Rusia şi-a menţinut poziţia de cel mai mare furnizor de petrol al Chinei pentru a doua lună consecutiv în iunie. Cumpărătorii chinezi au mărit livrările la preţuri reduse şi au redus achiziţiile mai scumpe din Arabia Saudită, transmite Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei în urma războiului au determinat mulţi importatori de petrol să taie legăturile comerciale cu Moscova. Astfel, preţurile spot pentru ţiţeiul rusesc au scăzut semnificativ. În februarie, în urma întâlnirii dintre oficialii ruşi şi chinezi, cele două ţări au anunţat că prietenia lor „nu are limite”.

Datele Administraţiei Vămilor din China arată că importurile de petrol rusesc, inclusiv livrările prin conducta East Siberia Pacific Ocean (ESPO) şi cele pe mare din porturile ruseşti, au totalizat 7,29 milioane de tone luna trecută, un avans de aproape 10% faţă de anul trecut.

Totuşi, livrările ruseşti de ţiţei în iunie, echivalentul a aproximativ 1,77 milioane de barili pe zi (bpd), sunt sub nivelul record din mai, de aproape două milioane bpd.

China a importat 5,06 milioane de tone de petrol din Arabia Saudită luna trecută, sau 1,23 milioane bpd, în scădere de la 1,84 milioane bpd în mai, şi cu 30% mai puţin decât în iunie 2021.

În primele şase luni din 2022, importurile din Rusia au totalizat 41,3 milioane de tone (1,67 milioane bpd), un avans anual de 4%, în timp ce Arabia Saudită a livrat Chinei 43,3 milioane tone (1,75 milioane bpd) – cu 1% mai puţin decât în urmă cu un an.

Importurile totale de ţiţei ale Chinei s-au situat în iunie la cel mai redus nivel din ultimii aproape patru ani, din cauza restricţiilor.

Separat, datele oficiale arată că importurile Chinei de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia au totalizat 520.530 tone în iunie, al doilea cel mai ridicat volum lunar cel puţin de la începutul lui 2021.

În primele şase luni din 2022, importurile de GNL din Rusia au urcat cu aproape 30%, la 2,36 milioane de tone, în timp ce importurile totale ale Chinei de LNG au scăzut cu 21%.

De asemenea, datele publicate miercuri arată că Beijingul a importat luna trecută 260.000 tone de ţiţei iranian, a patra livrare de petrol din Iran din decembrie.

China a continuat să cumpere petrol din Iran, în pofida sancţiunilor SUA impuse Teheranului.

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.