Rusia s-a răzgândit! A revenit în acordul prin care Ucraina poate exporta cereale

Rusia a anunțat miercuri că își va relua participarea la un acord care să elibereze exporturile de cereale din Ucraina, scrie Reuters.

Moscova s-a răzgândit brusc după ce Turcia și Națiunile Unite au contribuit la menținerea exportului cerealelor ucrainene timp de câteva zile fără participarea Rusiei la inspecții.

Ministerul rus al Apărării a justificat întoarcerea spunând că a primit garanții de la Kiev de a nu folosi coridorul de cereale al Mării Negre pentru operațiuni militare împotriva Rusiei. Kievul nu a comentat imediat acest lucru, dar a negat în trecut că a folosit coridorul de transport maritim convenit ca acoperire pentru atacuri.

Rusia și-a suspendat sâmbătă implicarea în acord, declarând că nu poate garanta siguranța navelor civile care traversează Marea Neagră după un atac asupra flotei sale. Ucraina și țările occidentale au numit acest lucru un pretext fals pentru „șantaj” folosind amenințări la adresa aprovizionării globale cu alimente.

Cu toate acestea, suspendarea Rusiei nu a reușit să oprească transporturile, care au fost reluate luni fără participarea Moscovei, într-un program susținut de Turcia și Națiunile Unite. Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat că ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a spus omologului său turc că acordul se va relua.

Prețurile grâului, soia, porumbului și rapiței au scăzut brusc pe piețele globale în urma anunțului, care a atenuat îngrijorările cu privire la o criză de alimente la nivel global.

Acordul se încheie pe 19 noiembrie, iar un diplomat european informat despre negocierile cu cereale a declarat pentru Reuters că președintele rus Vladimir Putin ar putea folosi posibila prelungire ca o modalitate de a câștiga influență și de a domina summitul G20 de luna viitoare din Indonezia.

#acord #Cereale #export #criză #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue