Rusia se mai ţine pe picioare doar datorită lui: Cine este Maxim Oreshkin, unul dintre apropiaţii lui Putin

05 Aug. 2022, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Aug. 2022, 16:31 // Actual //  bani.md

Când tirul sancţiunilor europene a început să lovească Rusia din toate părţile, economistul Maxim Oreshkin a intrat în scenă şi a pariat totul împotriva Occidentului. Datorită lui ţara a rezistat şocurilor economice care ameninţau să distrugă fortăreaţa rusească, scrie Bloomberg.

Pe 23 martie, ca răspuns la sancţiunile occidentale Vladimir Putin trece la atac şi cere Europei plata gazului în ruble. În spatele acestei decizii s-a aflat Oreshkin care a pariat pe nerespectarea contractelor pentru gazul rusesc, într-o mişcare a cărui scop a fost să oprească asediul economic al Occidentului.

Economistul în vârstă de 40 de ani a devenit după 24 februarie unul dintre membrii cheie ai cercului intim al lui Vladimir Putin, care împreună cu dictatorul de la Kremlin decid direcţiile în care Rusia trebuie să meargă.

Planurile lui Maxim Oreshkin a făcut posibilă evitarea celor mai sumbre scenarii pentru economia rusească atunci când sancţiunile au lovit pentru prima oară. Economiştii prognozează acum o contracţie a economiei ruseşti cu 50% mai mică decât se preconizase anterior.

Economistul a mizat pe influenţa uriaşă pe care o are Rusia atunci când vine vorba de livrările de gaz către europeni şi a câştigat. În cele din urmă, a forţat Uniunea Europeană să dea înapoi pentru că majoritatea consumatorilor de energie importanţi au fost obligaţi să închieie acorduri speciale cu Gazprombank, a treia cea mai mare bancă din ţară. Prin această măsură, Oreshkin a ţinut departe marele creditor de sancţiunile europene.

Mai mult, economistul a contribuit inclusiv la elaborarea planurilor care au protajat Rusia de eliminarea din sistemul SWIFT, a cărei efecte se anunţau a fi devastatoare.

Înainte să devină unul dintre cei mai importanţi oameni din cercul lui Putin, economistul a fost bancher în cadrul filialei Societe Generale din Rusia. El face parte dintr-un grup de politicieni şi economişti care încercau înainte de război să împace nevoia de investiţii a ţării şi regimul tot mai asupru dirijat de Kremlin.

Maxim Oreshkin este parte din generaţia care a trăit ultimii ani ai erei sovietice şi primii ani ai haosului economic şi social care au caracterizat Rusia după 1990, cunoscând o lume total diferită faţă de Rusia postbelică, în care a făcut primii paşi Vladimir Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

13 Nov. 2026, 13:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2026, 13:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Mișcarea Civică „Construim Încredere” cere Parlamentului să nu voteze în forma actuală reforma salarizării în sectorul bugetar, aprobată de Guvern pe 12 noiembrie. Reprezentanții organizației susțin că proiectul prevede majorări salariale disproporționate între demnitarii de rang înalt și angajații din educație, sănătate și asistență socială.

Potrivit declarației mișcării, salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 165%. În cazul deputaților, creșterea ar fi de 135%.

Prin comparație, profesorii, medicii și asistenții sociali ar urma să beneficieze de majorări medii de aproximativ 15%. Pentru asistenții personali, creșterea venitului real ar fi de doar 10%, susține organizația. O altă prevedere contestată vizează eliminarea garanției legale potrivit căreia salariile bugetarilor trebuie să crească cel puțin în raport cu inflația. Conform mișcării, noul mecanism ar lega majorările salariale de creșterea Produsului Intern Brut.

„Construim Încredere” susține că reforma trebuie să păstreze principiul unei grile unice de salarizare, să reducă excepțiile și să plafoneze sporurile discreționare, însă solicită modificarea modului în care sunt distribuite majorările.

Printre propunerile înaintate deputaților se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru demnitari ca media majorărilor din sectorul bugetar în 2027, iar economiile rezultate să fie direcționate către angajații cu salarii mici. De asemenea, mișcarea cere ca salariile demnitarilor să fie legate de creșterea economică reală și înghețate în anii de recesiune, păstrarea protecției împotriva inflației pentru ceilalți bugetari și stabilirea unor salarii de bază peste nivelul salariului minim.

Organizația mai solicită publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, înainte de votul final.

„Dacă economia este măsura corectă, să fie măsura pentru toți. Iar cei care conduc țara să fie ultimii care își majorează salariile, nu primii”, se arată în declarația Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede modificarea mecanismului de stabilire a salariilor, prin aplicarea unei grile unice, reducerea numărului de excepții și plafonarea unor sporuri. Reforma vizează crearea unui sistem de remunerare mai uniform și mai transparent pentru angajații din sectorul public. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament.