Rusia se mai ţine pe picioare doar datorită lui: Cine este Maxim Oreshkin, unul dintre apropiaţii lui Putin

Când tirul sancţiunilor europene a început să lovească Rusia din toate părţile, economistul Maxim Oreshkin a intrat în scenă şi a pariat totul împotriva Occidentului. Datorită lui ţara a rezistat şocurilor economice care ameninţau să distrugă fortăreaţa rusească, scrie Bloomberg.

Pe 23 martie, ca răspuns la sancţiunile occidentale Vladimir Putin trece la atac şi cere Europei plata gazului în ruble. În spatele acestei decizii s-a aflat Oreshkin care a pariat pe nerespectarea contractelor pentru gazul rusesc, într-o mişcare a cărui scop a fost să oprească asediul economic al Occidentului.

Economistul în vârstă de 40 de ani a devenit după 24 februarie unul dintre membrii cheie ai cercului intim al lui Vladimir Putin, care împreună cu dictatorul de la Kremlin decid direcţiile în care Rusia trebuie să meargă.

Planurile lui Maxim Oreshkin a făcut posibilă evitarea celor mai sumbre scenarii pentru economia rusească atunci când sancţiunile au lovit pentru prima oară. Economiştii prognozează acum o contracţie a economiei ruseşti cu 50% mai mică decât se preconizase anterior.

Economistul a mizat pe influenţa uriaşă pe care o are Rusia atunci când vine vorba de livrările de gaz către europeni şi a câştigat. În cele din urmă, a forţat Uniunea Europeană să dea înapoi pentru că majoritatea consumatorilor de energie importanţi au fost obligaţi să închieie acorduri speciale cu Gazprombank, a treia cea mai mare bancă din ţară. Prin această măsură, Oreshkin a ţinut departe marele creditor de sancţiunile europene.

Mai mult, economistul a contribuit inclusiv la elaborarea planurilor care au protajat Rusia de eliminarea din sistemul SWIFT, a cărei efecte se anunţau a fi devastatoare.

Înainte să devină unul dintre cei mai importanţi oameni din cercul lui Putin, economistul a fost bancher în cadrul filialei Societe Generale din Rusia. El face parte dintr-un grup de politicieni şi economişti care încercau înainte de război să împace nevoia de investiţii a ţării şi regimul tot mai asupru dirijat de Kremlin.

Maxim Oreshkin este parte din generaţia care a trăit ultimii ani ai erei sovietice şi primii ani ai haosului economic şi social care au caracterizat Rusia după 1990, cunoscând o lume total diferită faţă de Rusia postbelică, în care a făcut primii paşi Vladimir Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi