Rusia se retrage din Organizația Mondială a Turismului. A fost convocată Adunare Extraordinară la Madrid

Rusia a anunţat că se retrage din Organizaţia Mondială a Turismului (OMT), însă această decizie nu îngheaţă procedura de suspendare din calitatea de membru, pe care o dezbate miercuri, la Madrid, instituţia, în cadrul unei Adunări Extraordinare, relatează agenţia EFE. Surse prezente la reuniune au confirmat anunțul Moscovei.

Reuniunea extraordinară a Organizației continuă pentru a se decide dacă până la urmă va fi suspendată Rusia din calitatea de membru, ca urmare a invaziei în Ucraina.

Ieşirea Rusiei va deveni efectivă la un an după ce Ministerul Afacerilor Externe din Spania va primi scrisoarea oficială prin care se va comunica decizia, însă suspendarea, dacă va fi aprobată, va avea efect imediat.

Pentru ca suspendarea ţării să fie efectivă este necesar acordul a două treimi dintre cele 160 de ţări membre ale organizaţiei, după recomandarea comitetului executiv, format din 35 de ţări, şi aprobată cu 72% din voturi „pentru”. Acestea sunt prevederile din statutul OMT, în cazul în care Adunarea avertizează că unul dintre membri săi persistă în a urma o politică opusă obiectivului fundamental al organizaţiei.

Decizia de a organiza o Adunare extraordinară, prima din istorie, s-a luat în Consiliul Executiv al OMT ce a avut loc în capitala Spaniei pe 8 martie.

Consiliul s-a reunit la solicitarea unor ţări membre, precum Columbia, Slovenia, Guatemala, Lituania, Polonia şi Ucraina, în contextul preocupărilor mondiale şi a condamnării faţă de acţiunile unilaterale întreprinse de Rusia.

#OMT #turism #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.