Rusia trece la economia de război. Guvernul va putea obliga companiile să furnizeze armatei bunuri și servicii

05 Iul. 2022, 18:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2022, 18:01 // Actual //  bani.md

Parlamentarii ruși au dat marți primul vot de aprobare a două proiecte de lege care ar autoriza guvernul să oblige companiile să furnizeze armatei bunuri, iar angajați din unele sectoare să fie obligați să lucreze ore suplimentare pentru a sprijini invadarea Ucrainei de către Rusia, potrivit Reuters.

Vicepremierul Iuri Borisov a declarat în Parlament că proiectele au fost determinate de necesitatea de a sprijini armata într-un moment în care economia Rusiei se afla sub „presiuni colosale” din partea Occidentului, la peste patru luni de la declanșarea invaziei în Ucraina.

„Solicitarea industriei de apărare a crescut semnificativ. Pentru a garanta aprovizionarea cu arme și muniție, este necesară optimizarea activității complexului militar-industrial și a întreprinderilor”, a spus acesta.

Unul dintre proiecte de lege, aprobat în primă lectură de Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului, prevede că statul ar putea impune „măsuri economice speciale” în timpul operațiunilor militare, solicitând firmelor să furnizeze bunuri și servicii armatei la cererea guvernului rus.

O notă explicativă atașată proiectului de lege spunea că armata are nevoie de noi materiale și forță de muncă pentru a-și continua campania în Ucraina.

„Necesitatea de a îndeplini cu promptitudine aceste cerințe, mai ales în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei și a persoanelor juridice ruse, ne va impune să ne concentrăm temporar eforturile asupra anumitor sectoare ale economiei”, se arată în nota de fundamentare.

Un al doilea proiect de lege, adoptat și el în prima lectură, ar modifica Codul muncii pentru a acorda guvernului dreptul de a reglementa programul de lucru și de a stabili zilele libere la anumite companii.

Acest lucru ar putea însemna că guvernul ar putea obliga angajații întreprinderilor care furnizează bunuri armatei să lucreze noaptea, în weekend și sărbători și fără concediu anual.

Ambele proiecte de lege au fost prezentate Dumei de Stat de guvernul rus.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.