Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume, analizează posibilitatea reducerii cotei de export

05 Dec. 2021, 02:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Dec. 2021, 02:41 // Actual //  bani.md

Rusia discută stabilirea cotei sale de export de grâu, care este valabilă de la jumătatea lunii februarie până în iunie, la 9 milioane de tone, potrivit Bloomberg.

Cantitatea a fost propusă de Ministerul Agriculturii, care a sugerat, de asemenea, o cotă totală de cereale de 14 milioane de tone pentru această perioadă, au declarat surse anonime.

Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume, a luat măsuri pentru a încetini vânzările în străinătate, pentru a reduce creşterile de preţuri pe plan intern. De asemenea, a introdus o taxă pe exporturile de cereale, dar măsurile au avut efecte limitate asupra volumelor totale sezoniere.

Cu toate acestea, decizia va fi urmărită îndeaproape pe piaţa mondială a grâului, care se confruntă cu o ofertă tot mai restrânsă după ce culturile din întreaga lume au fost afectate de secetă, îngheţ şi ploi abundente. Preţurile de referinţă la Chicago au atins luna trecută un maxim al ultimilor nouă ani.

Cota de anul viitor va fi decisă de guvern pe baza unei recomandări a comisiei pentru tarife, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Agriculturii, fără a comenta cifrele.

Serviciul de presă al ministerului economiei, care se ocupă de comisie, a declarat că intenţionează să discute datele şi volumele specifice ale cotei pentru 2022 împreună cu ministerul agriculturii „în viitorul apropiat”.

Rusia a impus o cotă de export de cereale de 17,5 milioane de tone în perioada 15 februarie – 30 iunie anul acesta.

Contractele futures pentru grâu de la Chicago au extins scăderile şi s-au tranzacţionat vineri cu 1,6% mai puţin.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!