Rușii au recunoscut ceea ce știa toată lumea. Au bombardat Odesa și au făcut praf acordul semnat mai devreme

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia, a făcut un anunț care lămurește problema bombardării portului Odesa. Acțiunea a avut loc, sâmbătă, și în primă fază, oficialii de la Kremlin negaseră că ar fi fost implicați în ceea ce însemna practic o încălcare a acordului la care se ajunsese, vineri. Și care permitea ca cerealele din Ucraina să tranziteze Marea Neagră.

Rusia a recunoscut că a bombardat Odesa

Așadar, Maria Zaharova a făcut anunțul pe Telegram. „Rachetele Kalibr au distrus infrastructura militară din portul Odesa cu o lovitură de înaltă precizie.”

„Rușii ne-au spus că nu au absolut nimic de-a face cu acest atac și că cercetează problema foarte atent”, afirma ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, la câteva ore după loviturile cu rachete.

Ucraina l-a acuzat sâmbătă, 23 iulie, pe președintele rus Vladimir Putin că a „scuipat în fața” ONU. De asemenea, Zelenski, liderul ucrainean, susține că același tratament l-a primit și Turcia prin bombardarea portului Odesa. În plus, Moscova e nevoită să își asume ‘întreaga răspundere’ a eșecului acordului privitor la exportul de cereale, semnat vineri, 22 iulie, la Istanbul.

Prin gestul de a bombarda cu rachete portul Odesa, Vladimir Putin a „scuipat în fața secretarului general al ONU, Antonio Guterres, și a președintelui turc Recep (Tayyip) Erdogan, care au depus eforturi uriașe pentru a ajunge la acest acord”, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucraina a precizat de asemenea că Rusia își va asuma „întreaga răspundere” a eșecului acordului privitor la exportul de cereale.

Acordul care fusese semnat vineri

Moscova a decis să atace portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului, a informat sâmbătă, 23 iulie, Comandamentul Operațional Sud pe rețeaua Telegram.

Ucraina și Rusia au semnat vineri, 22 iulie, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia și ONU. Acordurile erau legate de exportul de cereale ucrainene și de produse agricole prin Marea Neagră. Kievul și Moscova au semnat două texte identice, dar separate, la solicitarea Ucrainei. Țara invadată a refuzat să parafeze orice document împreună cu Rusia.

#zaharova #Odesa #atac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%