Rușii de la Cuciurgan, ținuți în șah! Chișinăul negociază cu ucrainenii un preț mai mic la energia electrică

La sfârșitul lunii martie expiră contractul de livrare a anergiei electrice cu Centrala de la Cuciurgan or, centrala a refuzat să prelungească contractul pentru încă un an. Motivul este războiul din Ucraina.

Suntem în discuții cu Cuciurgan dar și cu alți furnizori. A fost suspendată procedura de achiziție pentru ca să fie prelungit contactul pentru un an, dar din cauza războiul din Ucraina sunt necesare discuții adiționale. Continuăm discuțiile cu furnizori din Ucraina. Accelerăm procesele care nu s-au făcut 30 de ani pentru securitatea furnizării energetice”, a declarat premiera Natalia Gavrilița într-un briefing de presă.

Potrivit ei, sunt anumite perturbări pe plan internațional care duc la creșterea prețului la resursele energetice. „Noi nu suntem producători și de aceea este foarte important să găsim cele mai bune alternative și să avem programe țintite pentru ai ajuta pe cei mai vulnerabili”.

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza se arată convins că autoritățile de la Chișinău vor reuși să semneze contractul de livrare a energiei electrice cu Centrala de la Cuciurgan.

Eu sper că totuși va fi prelungit acest contract, pentru că, în primul rând, cei din Transnistria nu au niciun interes să piardă consumatorul de pe malul drept. Dacă ei îl pierd, atunci pierd tot sistemul lor energetic, pentru că acesta și capacitățile lor sunt create în așa fel încât dacă nu au consumul de pe malul drept, ei se opresc. Și se opresc și niște plăți relativ importante pentru bugetul Transnistriei, fiindcă același gaz care se consumă la producerea energiei electrice este o subvenție directă a bugetului Transnistriei. Nu vreau să intru în detalii tehnice, dar eu cred că poziția de negociere a Guvernului Republicii Moldova este destul de serioasă ca prețurile să nu crească”, a punctat Ion Sturza într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Centrala de la Cuciurgan asigură 80% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova. Potrivit contractului de achiziție, Chișinăul cumpără energie electrică la prețul de 5,35 cenți americani pentru un kWh. Contractul este valabil până la 1 aprilie 2022.

#Cuciurgan #Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.