S-au îmbogățit peste noapte! Au ieșit la iveală aranjamentele petroliștilor. Politicienii au tras cortina

Fostul deputat Alexandru Slusari, într-o postare pe facebook, a scos la iveală aranjamentele petroliștilor când au generat o criză a carburanților în luna iunie. „Declarațiile demnitarilor de stat precum că se importă mai puțin și se reexportă în Ucraina sunt lipsite de logică”.

„Statistica denotă minciuna acestor declarații. Vedem că în luna aprilie s-a importat circa 40 mii de tone de motorină, iar în mai importul a fost de aproape 58 mii tone de motorină și nu a fost nici o criză de combustibil. În iunie cantitatea importată de motorină crește până la aproximativ 66 mii tone, însă anume în aceasta lună să începe dezmățul pe piață, când fermierii asaltau benzinăriile cu canistre”, explică Slusari.

Potrivit fostului deputat, aparent în luna iunie s-ar fi reexportat mai multă motorină în Ucraina. „De fapt, de exemplu în aprilie din Moldova au fost reexportate aproape 25 mii tone de motorină sau circa 62 % din toata cantitatea importată. În mai reexportul a constituit peste 34 mii tone sau circa 58 % din volumul importat. Iar în iunie am avut reexportul de diesel puțin peste 33 mii tone sau 50 % din cantitatea importată”.

„De la o poștă să vede că în luna iunie, pe fundalul unui trend ascendent de prețuri pentru produsele petroliere, petroliști șmecheri au creat un deficit artificial, la care au reușit să comercializeze motorina la prețuri exagerate, prin numerar și peste plafonul legal. Iar unii demnitari au devenit tradițional în calitate de paravan pentru mafia petrolier”, a punctat Slusari.

„Apropo, în iulie vedem cum s-a micșorat importul de motorină cu aproape 14 mii tone, însă brusc a dispărut problema deficitului și reexportului Știți de ce? Prețurile la produsele petroliere s-au micșorat brusc. Ce au făcut Consiliul Concurenței, ANRE, Guvernul, comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe ? Au făcut rapoarte sterile și au semnat memorandumuri de colaborare impotentă. Adică continuă mimarea unor activități inutile, însoțite de PR ieftin”, a mai punctat fostul deputat.

#petrolisti #import #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.