Salarii restante și locomotive ruginite: Calea ferată se îndreaptă spre faliment. Ce propune ministrul Bolea

Căile Ferate din Moldova (CFM) se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa, acumulând datorii salariale și având o infrastructură aproape complet depășită. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat un plan de reforme menit să readucă CFM pe profit și să o integreze în rețelele regionale de transport feroviar.

CFM este în subordinea Agenției Proprietății Publice (APP), dar Ministerul Infrastructurii are responsabilitatea de a crea politici și strategii pentru redresarea companiei. Ministrul Bolea a precizat:

“Lucrăm la elaborarea unui program de reforme care să facă Căile Ferate profitabile. Vom pune accent pe activitățile comerciale și integrarea în rețeaua regională a căilor ferate, în special cu Ucraina și România. Tranzitarea mărfurilor prin Republica Moldova, cu destinație spre România, va fi o prioritate.”

CFM are datorii salariale de aproximativ 150 de milioane de lei, iar unii angajați au început să primească salarii restante abia pentru luna iulie. Din cele 139 de locomotive, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, circulația pe jumătate din rețea ar putea fi suspendată în următorii ani.

În ultimul deceniu, compania a generat pierderi de aproape un miliard de lei, cauzate de scăderea numărului de pasageri și a volumului de mărfuri transportate. Costurile estimative pentru salvarea și modernizarea CFM se ridică la câteva sute de milioane de euro.

Ministrul Bolea și echipa sa își propun să transforme CFM într-un actor competitiv pe piața transporturilor, punând accent pe activitățile comerciale, integrarea regională cu Ucraina și România și identificarea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii. Ministrul a subliniat că răspunsurile detaliate legate de managementul actual al companiei trebuie adresate Agenției Proprietății Publice, dar a reafirmat angajamentul său pentru revitalizarea CFM: “Ne dorim ca această companie să devină un pilon strategic pentru economia țării și un partener de încredere în rețeaua regională.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#boolea #reforma #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.