Salarii restante și locomotive ruginite: Calea ferată se îndreaptă spre faliment. Ce propune ministrul Bolea

Căile Ferate din Moldova (CFM) se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa, acumulând datorii salariale și având o infrastructură aproape complet depășită. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat un plan de reforme menit să readucă CFM pe profit și să o integreze în rețelele regionale de transport feroviar.

CFM este în subordinea Agenției Proprietății Publice (APP), dar Ministerul Infrastructurii are responsabilitatea de a crea politici și strategii pentru redresarea companiei. Ministrul Bolea a precizat:

„Lucrăm la elaborarea unui program de reforme care să facă Căile Ferate profitabile. Vom pune accent pe activitățile comerciale și integrarea în rețeaua regională a căilor ferate, în special cu Ucraina și România. Tranzitarea mărfurilor prin Republica Moldova, cu destinație spre România, va fi o prioritate.”

CFM are datorii salariale de aproximativ 150 de milioane de lei, iar unii angajați au început să primească salarii restante abia pentru luna iulie. Din cele 139 de locomotive, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, circulația pe jumătate din rețea ar putea fi suspendată în următorii ani.

În ultimul deceniu, compania a generat pierderi de aproape un miliard de lei, cauzate de scăderea numărului de pasageri și a volumului de mărfuri transportate. Costurile estimative pentru salvarea și modernizarea CFM se ridică la câteva sute de milioane de euro.

Ministrul Bolea și echipa sa își propun să transforme CFM într-un actor competitiv pe piața transporturilor, punând accent pe activitățile comerciale, integrarea regională cu Ucraina și România și identificarea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii. Ministrul a subliniat că răspunsurile detaliate legate de managementul actual al companiei trebuie adresate Agenției Proprietății Publice, dar a reafirmat angajamentul său pentru revitalizarea CFM: „Ne dorim ca această companie să devină un pilon strategic pentru economia țării și un partener de încredere în rețeaua regională.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#boolea #reforma #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.