Salarii restante și locomotive ruginite: Calea ferată se îndreaptă spre faliment. Ce propune ministrul Bolea

Căile Ferate din Moldova (CFM) se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa, acumulând datorii salariale și având o infrastructură aproape complet depășită. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat un plan de reforme menit să readucă CFM pe profit și să o integreze în rețelele regionale de transport feroviar.

CFM este în subordinea Agenției Proprietății Publice (APP), dar Ministerul Infrastructurii are responsabilitatea de a crea politici și strategii pentru redresarea companiei. Ministrul Bolea a precizat:

„Lucrăm la elaborarea unui program de reforme care să facă Căile Ferate profitabile. Vom pune accent pe activitățile comerciale și integrarea în rețeaua regională a căilor ferate, în special cu Ucraina și România. Tranzitarea mărfurilor prin Republica Moldova, cu destinație spre România, va fi o prioritate.”

CFM are datorii salariale de aproximativ 150 de milioane de lei, iar unii angajați au început să primească salarii restante abia pentru luna iulie. Din cele 139 de locomotive, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, circulația pe jumătate din rețea ar putea fi suspendată în următorii ani.

În ultimul deceniu, compania a generat pierderi de aproape un miliard de lei, cauzate de scăderea numărului de pasageri și a volumului de mărfuri transportate. Costurile estimative pentru salvarea și modernizarea CFM se ridică la câteva sute de milioane de euro.

Ministrul Bolea și echipa sa își propun să transforme CFM într-un actor competitiv pe piața transporturilor, punând accent pe activitățile comerciale, integrarea regională cu Ucraina și România și identificarea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii. Ministrul a subliniat că răspunsurile detaliate legate de managementul actual al companiei trebuie adresate Agenției Proprietății Publice, dar a reafirmat angajamentul său pentru revitalizarea CFM: „Ne dorim ca această companie să devină un pilon strategic pentru economia țării și un partener de încredere în rețeaua regională.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#boolea #reforma #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rafinăria NIS de la Pančevo urmează să își reia activitatea în jurul datei de 16 ianuarie, după ce primul transport de țiței destinat companiei petroliere sârbe a ajuns, marți, în sistemul croat de conducte JANAF, la aproape 100 de zile de la întreruperea livrărilor. Informația a fost confirmată de ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, citată de CEE Energy News.

Potrivit oficialului sârb, livrările de țiței vor continua pe parcursul acestei săptămâni, iar primele volume de motorină produse la rafinăria din Pančevo ar urma să fie puse pe piață în jurul datelor de 26–27 ianuarie. După primele 85.000 de tone de petrol livrate, autoritățile se așteaptă ca săptămâna viitoare să mai sosească încă 35.000–45.000 de tone, la care se adaugă stocurile existente din producția internă, estimate la aproximativ 120.000 de tone. Aceste cantități ar urma să asigure funcționarea rafinăriei inclusiv după data de 23 ianuarie.

Ministrul a precizat că sunt în desfășurare discuții între Gazprom Neft și MOL privind achiziția participației rusești în cadrul NIS, negocieri la care participă și statul sârb. Totodată, Serbia își exprimă interesul de a proteja această infrastructură energetică strategică și nu exclude posibilitatea majorării participației sale în companie.

În paralel, autoritățile de la Belgrad așteaptă ca OFAC să prelungească din nou licența de operare a NIS. Potrivit Dubravkăi Đedović Handanović, pentru această prelungire, partea americană ar urma să analizeze bazele contractuale ale tranzacției, iar după finalizarea primelor negocieri dintre MOL și Gazprom Neft va fi solicitată oficial extinderea licenței până la încheierea acordurilor finale.