Sănătate pe hârtie, haos în spitale! Milioane risipite și echipamente nefolosite

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a descoperit nereguli majore în gestiunea financiară a Ministerului Sănătății pentru anul 2024, semnalând riscuri de pierdere a patrimoniului public și cheltuieli nejustificate care depășesc zeci de milioane de lei.

Unul dintre exemple este Blocul Spitalului de Ftiziopneumologie din Vorniceni, în care s-au investit 81,2 milioane de lei, dar care rămâne nefuncțional. De asemenea, un secvențiator de acizi nucleici în valoare de 6,5 milioane de lei, achiziționat în 2013, zace în depozit, iar cazul este acum subiectul unei investigații penale a CNA.

Curtea mai arată că 31 de milioane de lei nu au fost recuperați de la persoane exmatriculate sau care nu s-au angajat în sistemul de sănătate, în ciuda obligației de a restitui cheltuielile pentru studii. În același timp, în 2024 au fost alocați 1 milion de lei pentru întreținerea unui centru de reabilitare pentru copii din Ivancea, care nu funcționează de 9 ani.

Auditul relevă și că 26 de spitale raionale nu au înregistrat în contabilitate 58,5 milioane de lei primiți pentru investiții, iar alte entități mențin artificial în evidență un „capital social” de 1,4 miliarde de lei, deși legea nu permite acest lucru pentru instituțiile publice.

Un alt aspect îl reprezintă cheltuielile cu salariile supraevaluate cu peste 500.000 de lei, precum și lipsa unor tarife corect ajustate pentru serviciile prestate, ceea ce generează pierderi structurale și afectează calitatea actului medical.

Ministerul Sănătății a fost avertizat și pentru lipsa unor controale interne eficiente, pentru faptul că a tergiversat finanțarea cercetării medicale și că nu a reușit să implementeze integral recomandările auditului precedent – doar 8 din 28 fiind aplicate complet.

Curtea de Conturi atrage atenția că toate aceste disfuncționalități afectează transparența, eficiența și sustenabilitatea financiară a sistemului medical public, punând în pericol inclusiv siguranța pacienților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spitale #cheltuieli #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.