Șantajul gazelor! Ce rezerve are Republica Moldova și pentru cât ar ajunge

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent. De le începutul lunii octombrie Gazprom a redus livrările cu 30%, iar din noiembrie cu 40%, la 5,7 mil. metri cubi/zi. Autoritățile au luat în calcul câteva scenarii. Este vorba de suspendarea totală a livrărilor sau parțială.

Ieri, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara că Energocom a cumpărat, în premieră, gaz prin sistemul revers, iar volumele stocate se cifrează la 157 mil. metri cubi.

Un calcul elementar arată că respectiva cantitate ar ajunge pentru aproximativ 1,5 luni, în condițiile în care consumul anual se cifrează la 1,2 miliarde metri cubi. Or, ponderea cea mai mare e în lunile de iarnă, când se începe sezonul de încălzire. Cei mai mari consumatori sunt Termoelectrica și CET Nord.

Pentru a economisi consumul de gaz, autoritățile au trecut Termoelectrica pe păcură.

Pentru a face față crizei gazelor, autoritățile au contractat un credit de 300 mil euro de la BERD, bani destinați achiziției de metan. 100 mil. euro au fost cheltuiți deja.

Experții susțin că pentru a face față crizei gaziere, Republica Moldova are nevoie de rezerve de metan cel puțin pentru trei luni de iarnă.

#consum #gaz #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului au crescut marginal vineri, în condițiile în care piețele au evaluat riscurile legate de aprovizionare, chiar dacă probabilitatea unor lovituri militare ale SUA asupra Iranului s-a redus, scrie REUTERS

Cotația Brent s-a majorat cu 5 cenți, sau 0,1%, până la 63,81 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 8 cenți, sau 0,1%, până la 59,27 dolari pe baril, la ora 07:49 GMT. În această săptămână, atât Brent, cât și WTI au atins maxime ale ultimelor luni, pe fondul protestelor din Iran și al declarațiilor președintelui SUA, Donald Trump, care au alimentat temerile privind posibile lovituri asupra Teheranului. Prețul Brent se îndreaptă spre a patra săptămână consecutivă de creștere.

„Având în vedere potențialele tulburări politice din Iran, prețurile petrolului sunt susceptibile la o volatilitate mai ridicată, pe măsură ce piețele evaluează riscul unor întreruperi de aprovizionare”, au declarat analiștii BMI într-o notă adresată clienților.

Totuși, joi seară, Trump a afirmat că reprimarea protestelor de către autoritățile iraniene pare să se atenueze, ceea ce a redus temerile privind o eventuală intervenție militară care ar putea perturba livrările de petrol.

„Deși riscurile legate de aprovizionarea din Iran s-au diminuat într-o anumită măsură, ele rămân semnificative, menținând piața într-o stare de nervozitate pe termen scurt”, au apreciat analiștii IG. Aceștia au avertizat că orice escaladare a tensiunilor cu Iranul ar putea afecta fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20 de milioane de barili pe zi.

În pofida tensiunilor geopolitice, analiștii rămân prudenți în privința perspectivei pe termen mai lung a pieței, invocând un nivel confortabil al ofertei. „Sentimentul dictează mișcările pieței, dar impactul titlurilor de presă este, de regulă, de scurtă durată, mai ales atunci când fundamentele rămân solide”, a declarat Priyanka Sachdeva, analist senior la Phillip Nova.

Aceasta a subliniat că, în absența unei reveniri clare a cererii din China sau a unor blocaje semnificative în livrările fizice, piața petrolului ar putea rămâne într-un interval relativ stabil, cu Brent oscilând, în linii mari, între 57 și 67 de dolari pe baril.

Miercuri, OPEC a transmis că oferta și cererea de petrol vor rămâne echilibrate în 2026, urmând ca cererea să crească în 2027 într-un ritm similar celui estimat pentru acest an.