Șantajul gazelor! Ce rezerve are Republica Moldova și pentru cât ar ajunge

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent. De le începutul lunii octombrie Gazprom a redus livrările cu 30%, iar din noiembrie cu 40%, la 5,7 mil. metri cubi/zi. Autoritățile au luat în calcul câteva scenarii. Este vorba de suspendarea totală a livrărilor sau parțială.

Ieri, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara că Energocom a cumpărat, în premieră, gaz prin sistemul revers, iar volumele stocate se cifrează la 157 mil. metri cubi.

Un calcul elementar arată că respectiva cantitate ar ajunge pentru aproximativ 1,5 luni, în condițiile în care consumul anual se cifrează la 1,2 miliarde metri cubi. Or, ponderea cea mai mare e în lunile de iarnă, când se începe sezonul de încălzire. Cei mai mari consumatori sunt Termoelectrica și CET Nord.

Pentru a economisi consumul de gaz, autoritățile au trecut Termoelectrica pe păcură.

Pentru a face față crizei gazelor, autoritățile au contractat un credit de 300 mil euro de la BERD, bani destinați achiziției de metan. 100 mil. euro au fost cheltuiți deja.

Experții susțin că pentru a face față crizei gaziere, Republica Moldova are nevoie de rezerve de metan cel puțin pentru trei luni de iarnă.

#consum #gaz #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².