Șantajul gazelor! Ce rezerve are Republica Moldova și pentru cât ar ajunge

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent. De le începutul lunii octombrie Gazprom a redus livrările cu 30%, iar din noiembrie cu 40%, la 5,7 mil. metri cubi/zi. Autoritățile au luat în calcul câteva scenarii. Este vorba de suspendarea totală a livrărilor sau parțială.

Ieri, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara că Energocom a cumpărat, în premieră, gaz prin sistemul revers, iar volumele stocate se cifrează la 157 mil. metri cubi.

Un calcul elementar arată că respectiva cantitate ar ajunge pentru aproximativ 1,5 luni, în condițiile în care consumul anual se cifrează la 1,2 miliarde metri cubi. Or, ponderea cea mai mare e în lunile de iarnă, când se începe sezonul de încălzire. Cei mai mari consumatori sunt Termoelectrica și CET Nord.

Pentru a economisi consumul de gaz, autoritățile au trecut Termoelectrica pe păcură.

Pentru a face față crizei gazelor, autoritățile au contractat un credit de 300 mil euro de la BERD, bani destinați achiziției de metan. 100 mil. euro au fost cheltuiți deja.

Experții susțin că pentru a face față crizei gaziere, Republica Moldova are nevoie de rezerve de metan cel puțin pentru trei luni de iarnă.

#consum #gaz #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.