Săptămâna de lucru de patru zile: mai puțin stres pentru angajați, semne de întrebare legate de productivitate

Mai puțin stres, o ușoară creștere a productivității, dar rămân unele semne de întrebare: acestea sunt concluziile unui raport privind efectele săptămânii de patru zile în Germania, prezentat vineri, scrie BFM TV.

Timp de șase luni, 41 de întreprinderi germane au participat la un program derulat de societatea Intraprenör pentru a reduce timpul de lucru și chiar pentru a introduce săptămâna de patru zile, o revendicare de lungă durată a sindicatelor din țară. Proiectul a fost coordonat, de asemenea, de Universitatea din Münster și de inițiativa internațională „4 Day-Week Global”, care a fost exportată în opt țări, printre care Marea Britanie, Australia și Portugalia.

Principala concluzie a studiului german este că, la o durată de lucru săptămânal neschimbată, săptămâna de patru zile îmbunătățește „semnificativ” sănătatea mentală și fizică a angajaților. Aceasta a fost monitorizată timp de șase luni prin intermediul unui ceas conectat, prelevări capilare și al autoevaluării.

„Acest lucru contrastează cu ideea că a avea același volum de muncă de realizat în mai puțin timp ar putea duce la o creștere a stresului resimțit” de angajat, se arată în studiu.

Productivitatea, în discuție

În medie, participanții au resimțit mai puțin stres în timpul săptămânii – 178 de minute față de 191 înainte de începerea experimentului. De asemenea, ei au făcut mai multe exerciții fizice și au dormit în medie cu 38 de minute mai mult în fiecare săptămână. Aceste „efecte pozitive” asupra sănătății sunt susceptibile de a „reduce absenteismul pe termen lung”, potrivit cercetătorilor.

Respondenții se consideră ușor mai productivi, fără ca, în același timp, volumul lor de muncă să se modifice. Cu toate acestea, studiul rămâne prudent în ceea ce privește chestiunea productivității și semnalează alte limitări. De exemplu, nu există nicio dovadă că săptămâna de patru zile crește profiturile companiei, reduce concediile medicale sau amprenta de carbon.

Pe de altă parte, 39% dintre companii au decis să aplice săptămâna de patru zile după studiu, iar 34% vor continua experimentul. În eșantionul studiului, mai mult de jumătate dintre companii au între 10 și 50 de angajați, în sectorul serviciilor, al producției sau al construcțiilor.

De la criza Covid, săptămâna de patru zile a fost un subiect de dezbatere regulat în Germania. Aceasta s-a aflat în centrul revendicărilor sindicatului mecanicilor de tren GDL în timpul unui conflict cu Deutsche Bahn în martie anul trecut. Același lucru este valabil și pentru industria siderurgică, dar, în decembrie, conducerea și sindicatele au convenit asupra unei reduceri „colective” a timpului de lucru de la 35 la 32 de ore, cu compensare salarială parțială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saptamina de lucru #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.