Scade numărul șomerilor în Republica Moldova. Sectoarele în care au activat cei mai mulți angajați

În anul 2021, forța de muncă în Republica Moldova a constituit 871,6 mii persoane. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), forța de muncă a crescut față de anul 2020, atunci constituia 867,3 mii persoane. Un aspect important de menționat este că numărul șomerilor a scăzut cu 14,8% față de 2020.

Conform BNS, în cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,1%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (55,0% și, respectiv, 45,0%). De asemenea, a crescut rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă). În 2021 a constituit 41,1%, în anul 2020 a fost de 40,3%.

În același timp, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități a constituit 14,1%.

Datele mai arată că, populaţia ocupată a constituit 843,4 mii persoane, fiind în ușoară creștere față de anul 2020 (834,2 mii).

Cei mai mulți angajați au activat în sectorul serviciilor, mai exact 475,5 mii de persoane sau 56,4% din totalul persoanelor ocupate. Topul este urmat de agricultură unde numărul persoanelor ocupate a constituit 181,2 mii persoane sau 21,5% din totalul persoanelor ocupate. În industrie numărul persoanelor ocupate a constituit 121,6 mii, adică 14,4%, iar în construcții 65,1 mii, adică 13,6 din numărul total.

Totodată, 28,2 mii persoane au fost afectate de șomaj, numărul acestora fiind în descreștere cu 14,8% comparativ cu anul 2020.

Populația în afara forței de muncă constituie 58,9%, 92,8% dintre aceștia nu caută de lucru și nu doresc să lucreze.

Foto: Telegram/Biroul Național de Statistică

#populatia ocupata #someri #forta de munca #servicii #industrie #Agricultură #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.