Scade numărul șomerilor în Republica Moldova. Sectoarele în care au activat cei mai mulți angajați

În anul 2021, forța de muncă în Republica Moldova a constituit 871,6 mii persoane. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), forța de muncă a crescut față de anul 2020, atunci constituia 867,3 mii persoane. Un aspect important de menționat este că numărul șomerilor a scăzut cu 14,8% față de 2020.

Conform BNS, în cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,1%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (55,0% și, respectiv, 45,0%). De asemenea, a crescut rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă). În 2021 a constituit 41,1%, în anul 2020 a fost de 40,3%.

În același timp, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități a constituit 14,1%.

Datele mai arată că, populaţia ocupată a constituit 843,4 mii persoane, fiind în ușoară creștere față de anul 2020 (834,2 mii).

Cei mai mulți angajați au activat în sectorul serviciilor, mai exact 475,5 mii de persoane sau 56,4% din totalul persoanelor ocupate. Topul este urmat de agricultură unde numărul persoanelor ocupate a constituit 181,2 mii persoane sau 21,5% din totalul persoanelor ocupate. În industrie numărul persoanelor ocupate a constituit 121,6 mii, adică 14,4%, iar în construcții 65,1 mii, adică 13,6 din numărul total.

Totodată, 28,2 mii persoane au fost afectate de șomaj, numărul acestora fiind în descreștere cu 14,8% comparativ cu anul 2020.

Populația în afara forței de muncă constituie 58,9%, 92,8% dintre aceștia nu caută de lucru și nu doresc să lucreze.

Foto: Telegram/Biroul Național de Statistică

#populatia ocupata #someri #forta de munca #servicii #industrie #Agricultură #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.