Scădere dramatică a cererii mondiale de petrol. Prețurile la carburanți se vor duce în jos

Cererea mondială de petrol a încetinit “drastic” în trimestrul al patrulea din 2023, iar țările din afara cartelului OPEC+ vor putea să satisfacă toate creșterile de consum așteptate pentru anul viitor, a declarat joi Agenția Internațională pentru Energie, organismul de supraveghere a energiei din Occident, scrie Financial Times.

Combinația dintre cererea internațională slabă și creșterea ofertei din partea țărilor care nu fac parte din Opec+, cum ar fi SUA, va continua, a semnalat Agenția Internațională pentru Energie (AIE) în actualizarea sa periodică privind piața.

Acești factori au împins deja prețul petrolului sub 75 de dolari pe baril, de la aproape 100 de dolari în septembrie, în timp ce influența Opec+ a slăbit, reducerile recente ale producției ducând cota sa de piață la 51%.

Acesta este cel mai mic nivel de la crearea, în 2016, a cartelului extins, care include membri Opec plus țări precum Rusia, Mexic și Azerbaidjan.

Previzionând că “creșterea cererii globale de petrol va încetini drastic” în trimestrul actual, AIE a spus că cererea va fi cu aproape 400.000 de barili pe zi mai mică pentru această perioadă decât anticipase chiar luna trecută.

Aceasta a adăugat că acest lucru reflectă “deteriorarea climatului macroeconomic”, cu rate ale dobânzii mai mari și o “revenire în scădere de la minimele aduse de pandemie”.

De asemenea, organismul de supraveghere a remarcat că oferta record din SUA și producția în creștere a unor producători precum Guyana și Brazilia vor crește cu 1,2 milioane de barili pe zi în 2024 – mai mult decât cele 1,1 milioane de barili pe zi prevăzute pentru creșterea cererii.

AIE spune că SUA, care produce deja 20 de milioane de barili pe zi, va rămâne principala sursă de creștere a ofertei anul viitor.

În condițiile în care astfel de creșteri vor fi puse în funcțiune, reducerile de 2,2 milioane de barili pe zi anunțate de Opec+ luna trecută – și care urmează să intre în vigoare în primul trimestru din 2024 – nu au reușit până acum să revigoreze cotațiile petrolului.

AIE se așteaptă acum ca creșterea cererii de petrol să se prăbușească de la o rată anuală de 2,8 milioane de barili pe zi în al treilea trimestru din 2023 la 1,9 milioane de barili pe zi în acest trimestru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #scadere #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.