Scandal de proporții cu donatori de organe originari din Moldova: Persoane vii, transplanturi ilegale

06 Iun. 2021, 15:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Iun. 2021, 15:30 // Actual //  MD Bani

Într-un spital din Bulgaria, timp de aproape 2 ani, s-au desfășurat mai multe operații ilegale de transplant de organe, donatorii fiind vii și cetățeni ai Republicii Moldova și ai Ucrainei. Despre asta a anunțat la mijlocul acestei săptămâni, 3 iunie curent, Ministerul Sănătății din Bulgaria.

În fapt, s-a stabilit că, în perioada anului 2019 – 27 aprilie 2021, au avut loc 14 operații de transplant de rinichi de la donatori în viață. Intervențiile chirurgicale erau efectuate în Spitalul de stat „Lozenețk”, transmite Radio Europa Liberă din Bulgaria, scrie Realitatea.md.

Toți donatorii de organe aveau cetățenia Republicii Moldova și cea a Ucrainei.

Despre beneficiarii transplanturilor ilegale

Pacienții cărora le-au fost transplantați rinichi sunt din Oman, Israel, dar și alte state.

În conformitate cu legislația în vigoare din Bulgaria, transplantul de organe de la un donator viu poate avea loc doar dacă exită o relație de rudenie cu pacientul beneficiar. În context, a fost deschisă o anchetă de către Ministerul de Interne al acestei țări, în cadrul căreia se verifică legăturile de familie, însă preliminar, s-a anunțat că totuși 14 operații ar fi fost efectuate ilegal.

Ministrul Sănătății bulgar, Stoicio Kațarov, a declarat, în cadrul conferinței de presă organizate joia trecută, că în documentele ridicate de la spital donatorii au fost indicați ca fiind nepoți ai cetățenilor, în primul rând, din Oman, Israel, dar și din Japonia și Germania. În opinia sa, există bănuieli rezonabile că, de fapt, oamenii nu sunt legați între ei.

Kațarov a adăugată că, în unele cazuri, autoritățile bulgare au primit informații din alte state vizate, precum că pacienții beneficiari nu ar fi cetățenii lor.

Ancheta

În același timp, chiar de la începutul anchetei, s-au mai stabilit o serie de încălcări, printre care fraude financiare.

Deocamdată, ministrul bulgar a anunțat că a fost demis Consiliul de directori ai instituției medicale.

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!