Scandal în construcții. „Grădiniță privată, contra unui complex. Arhitect: „Niciun imobil nu avea statut de grădiniță”

Reprezentanții a trei companii de construcții, acuzați astăzi că încalcă drepturile și pun în pericol securitatea copiilor, părinților și angajaților unei grădinițe private din preajmă, neagă vreun abuz în activitate. Ei spun că lucrările de construcție au fost începute și se desfășoară regulamentar, fiind obținute toate actele permisive necesare. Cât despre incomoditățile pretinse, cum ar fi zgomotul, aceștia spun că se întâmplă pe orice șantier, dar au caracter temporar – atât cât durează lucrările.

Într-o conferință de presă la IPN, juristul Alexandru Levinschi, care reprezintă interesele companiilor de construcții „Lagmar-Impex” și „Global Construcții”, a declarat că prin afirmațiile celor de la ,,Grădina Secretă” se manipulează opinia publică, pentru că în realitate lucrurile stau cu totul altfel.

Juristul explică că s-au ciocnit două interese – interesul unei grădinițe care funcționează pe terenul adiacent și interesul unor companii care dezvoltă un proiect imobiliar. Potrivit lui, în cazul companiilor care dezvoltă proiectul investițional există dreptul legal de a construi. De cealaltă parte este grădinița. Aceasta activează, iar companiile nu atentează la activitatea ei și nu-i afectează interesele. Cât despre declarațiile că apar incomodități legate de executarea lucrărilor, situația este comună pentru șantierele de construcție, dar este temporară.

Alexandru Levinschi a menționat că lucrările au fost începute având la bază toate actele permisive necesare. Și certificatul de urbanism, și actele de coordonare și avizare etc. – toate valabile. Referindu-se la riscurile invocate de angajații grădiniței și de părinți, juristul spune că acestea sunt subiective. „Sunt doar niște presupuneri. Companiile cunosc care sunt cerințele și disciplina în domeniul construcțiilor, mai ales la un obiectiv similar celui care se construiește. Normele în construcție, inclusiv cele tehnice, se respectă. Dacă persoanele au anumite suspiciuni, nu au decât să apeleze la metodele legale pentru a verifica cum stau lucrurile”, a mai spus Alexandru Levinschi.

Arhitectul Alexandru Sava, care este managerul proiectului, a declarat că în momentul proiectării acestui obiectiv niciun imobil din preajmă nu avea statut de grădiniță. La fel, nu a găsit vreun act în care să fie coordonat un teren de joc pentru această grădiniță. De cealaltă parte, pentru efectuarea construcțiilor, toate actele au fost obținute legal, acestea fiind bazate pe planul urbanistic zonal, aprobat de Consiliul municipal Chișinău încă în 2014. Și toate proiectările s-au bazat aspectele legate de dezvoltare a întregii zone.

Reprezentanta companiei „Memphis-Construct”, Doina Calaraș, susține că grădinița își desfășoară activitatea într-un imobil cu destinație locativă. „Grădinița nu dispune de spațiu suficient raportat la numărul de copii. Drept urmare, nu putem vorbi de o corespundere a normelor anti-incendiare. Mai mult de atât, cei din urmă au îngrădit ilegal un teren care aparține statului. În această ordine de idei, țin să menționează că activitatea „Grădiniței Secrete” poate fi sistată din motivul activității ilegale, și nicidecum din cauza unui interes al cuiva, precum încearcă să insinueze proprietarii grădiniței”, afirmă Doina Calaraș.

Ea a mai spus că e vorba de o grădiniță privată, existând și interese financiare. „Evident că nu oricine își poate permite acest lux, acolo în mare parte își duc copii multe persoane influente”, a mai spus Doina Calaraș.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții grădiniței private ,,Grădina Secretă”, din sectorul Râșcani al capitalei, au declarat că, din luna februarie a acestui an, în nemijlocita apropiere a instituției au început lucrări de construcție a blocurilor multietajate. Potrivit lor, chiar de la începerea lucrărilor, activitatea grădiniței a fost perturbată, iar sănătatea și siguranța copiilor este în pericol. Administrația grădiniței, care activează deja de 13 ani, afirmă că funcționarii Primăriei aleg mai degrabă să închidă instituția și să trimită copiii acasă decât să oprească lucrările de construcție.

#Complex imobiliar #Grădiniță #construcții #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.