Scandal de proporţii la nivel înalt: Averea celebrului finanţist Carl Ichan s-a prăbuşit cu peste 10 miliarde de dolari

03 Mai 2023, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mai 2023, 17:29 // Actual //  bani.md

Carl Icahn, celebrul finaţist american, a pierdut o mare parte din averea sa după ce a fost acuzat că a rulat în compania sa de investiţii o schemă de tip ponzi. Mai exact, averea lui Icahn a scăzut cu peste 10 miliarde de dolari pe fondul acuzaţiilor, scrie Bloomberg.

Icahn Enterprises, a înregistrat o scădere a acţiunilor cu 20% – cea mai gravă prăbuşire din istoria sa – care a sters iniţial 3,1 mld. de dolari din averea finanţistului. Ulterior s-a descoperit că împrumuturile luate de Carl Ichan şi garantate cu participaţia sa în cadrul companiei de investiţii n-au fost contabilizate anterior, iar ele adaugă o nouă pierdere de 7,3 mld de dolari, pe lângă cele 3 mld.

În total, averea lui Ichan s-a prăbuşit cu 41%, ajungând la 14,6 mld. dolari.

Finanţistul este cel mai recent miliardar vizat de Hidenburg Research, Finanţistul deţine peste 85% din Ichan Enterprises, participaţia fiind responsabilă de cea mai mare parte din averea sa.

Hidenburg Research a atras atenţia în trecut că vehiculul de investiţii al miliardarului era supraîndatorată şi se tranzacţiona la preţuri extrem de mari comparativ cu valoarea netă a activelor sale.

Mai mult, firma de research l-a luat în vizor pe finanţistul american pentru că nu a făcut publice date despre valoarea împrumutului şi dobânda la care s-a împrumutat, catalogând aceste detalii drept ca fiind „periculoase şi obscure” pentru companie.

În raportul său anual, Icahn Enterprises a declarat: „Domnul Icahn a informat că el şi afiliaţii săi au suficiente active suplimentare pentru a satisface orice obligaţii în conformitate cu aceste împrumuturi fără a recurge la unităţile de depozit, că nu are nevoie sau intenţia de a permite executarea silită a acestor garanţii şi că este la zi cu toate plăţile de capital şi dobânzi în ceea ce priveşte împrumuturile”.

Analizele şi criticile aduse de Hidenburg Research companiilor conduse de unii dintre cei mai cunoscuţi şi importanţi miliardari, au dus la o prăbuşire a averilor acestora cu sute de milioane de dolari sau chiar zeci de miliarde de dolari, cum a fost în cazul lui Gautam Adani care a pierdut 58 de miliarde în urma investigaţiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM! 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.