Umilință aviatică peste Prut! Aeroportul Chișinăul face în trei ore cât Iașiul într-o zi

10 Aug. 2026, 08:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Aug. 2026, 08:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” Chișinău este prezentat de presa de la Iași drept un concurent regional care s-a distanțat puternic de aeroporturile din estul României. O publicație ieșeană compară traficul celor două aeroporturi și susține că, în perioadele de vârf, Chișinăul ajunge să proceseze în numai trei ore un număr de pasageri comparabil cu cel înregistrat la Iași într-o zi întreagă.

Potrivit articolului, în plin sezon estival, fluxul de pe Aeroportul Chișinău se apropie de 2.000 de pasageri pe oră în perioadele cele mai aglomerate. Cele mai mari valuri de trafic sunt înregistrate între orele 01:00–05:00, 08:00–12:00 și 20:00–22:00.

„Numai în intervalul 01:00–04:00, Chișinăul bifează mai mulți pasageri decât procesează Iașul într-o zi întreagă”, notează publicația.

Creșterea spectaculoasă scoate la iveală problema terminalului

Presa ieșeană atrage însă atenția că expansiunea accelerată a traficului a creat o problemă pentru aeroportul din capitala Republicii Moldova: capacitatea terminalului.

Acesta ar fi fost proiectat pentru aproximativ 800 de pasageri pe oră, în timp ce în orele de vârf fluxul actual poate fi de peste două ori mai mare.

Din cauza aglomerației, pasagerilor li se recomandă în perioadele foarte încărcate să ajungă la aeroport cu până la patru ore înainte de decolare.

Pentru gestionarea situației, potrivit informațiilor citate de publicația de la Iași, au fost mobilizate suplimentar aproximativ 200 de persoane, iar sistemele de climatizare au fost modernizate. Au fost instalate și puncte gratuite de hidratare, copertine și zone umbrite în exteriorul terminalului.

Cea mai dură comparație făcută de presa ieșeană privește însă traficul anual.

Publicația estimează că, dacă ritmul actual se menține, Aeroportul Chișinău ar putea ajunge în 2026 la aproximativ 7 milioane de pasageri, în timp ce Aeroportul Iași ar putea încheia anul în jurul pragului de 2 milioane.

Astfel, traficul aeroportului din Chișinău ar putea fi de aproximativ 3,5 ori mai mare decât cel al aeroportului ieșean.

Autorii articolului vorbesc chiar despre o „prăpastie” între cele două aeroporturi, accentuată de faptul că o parte importantă dintre pasagerii care aleg Chișinăul sunt cetățeni români.

Potrivit datelor prezentate de publicație, aproximativ 150.000 de pasageri cu cetățenie română pe lună ar utiliza Aeroportul Chișinău. La nivel anual, cifra s-ar apropia de 1,8 milioane de pasageri.

Publicația ieșeană consideră că o parte dintre aceștia ar fi putut utiliza aeroporturile din Iași, Suceava sau Bacău, dar sunt atrași peste Prut de oferta mai mare de zboruri și de tarife.

Unul dintre principalele atuuri ale Chișinăului ar fi rețeaua ajunsă la aproape 70 de destinații externe, precum și prețurile mai mici practicate pe numeroase rute.

Concurența dintre operatorii aerieni și extinderea puternică a curselor low-cost au transformat astfel Chișinăul într-un aeroport regional care nu mai deservește exclusiv piața Republicii Moldova, ci atrage pasageri inclusiv din România și Ucraina.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.