Scandal între Rusia și Kazahstan! Astana au pus sechestru pe bunurile rusești de la cosmodromul Baikonur

23 Mart. 2023, 07:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2023, 07:51 // Actual //  bani.md

Autoritățile din Kazahstan au pus sechestru pe bunurile rusești de la cosmodromul Baikonur, de unde Rusia își trimite în cosmos toate rachetele, intensificând o dispută post-sovietică legată de legendara bază de la care omenirea a atins pentru prima dată stelele.

Baikonur este esențial pentru programul spațial rusesc. Chiar dacă nu se află fizic în Rusia, acesta a fost închiriat de Moscova de când Kazahstanul a devenit independent, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice.
Autoritățile kazahe au interzis Centrului de infrastructură spațială al Rusiei, agenția responsabilă de siturile de lansare spațială, să mute activele în afara țării și a declarat că agenția sa nu poate părăsi Kazahstanul, scrie Business Insider.

Datorie de 29.7 milioane de dolari

Scandalul dintre Rusia și Kazahstan, care datează de mai mult timp, are la bază o datorie neplătită de Agenția Spațială Rusă în valoare de 29,7 milioane de dolari datorate pentru o evaluare a daunelor aduse mediului de rachetele rusești Soyuz, care folosesc un combustibil foarte toxic.

În declarațiile făcute presei locale, ministrul kazah al Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale, Bagdat Musin, a declarat că negocierile privind recuperarea datoriei sunt în curs de desfășurare. El a precizat că bunurile confiscate au fost în mod specific cele ale agenției, și nu întreaga bază.

Tribunalul Centrului Financiar Internațional din Astana (AIFC) a decis recuperarea a peste 2 miliarde de ruble – aproximativ 29 de milioane de dolari- de la Centrul pentru exploatarea obiectelor de infrastructură spațială terestră (TsENKI) în favoarea întreprinderii mixte kazahe-ruse Baiterek.
TsENKI, principalul operator al cosmodromurilor rusești și principala firmă din structura corporativă a Roscosmos, a primit, de asemenea, interdicția de a repatria sau de a vinde orice active tangibile situate în Kazahstan.

Bagdat Musin, ministrul Dezvoltării Digitale, Inovării și Industriei Aerospațiale din Kazahstan a confirmat că, în ciuda hotărârii judecătorești, există negocieri în curs de desfășurare pentru soluționarea litigiului.
Potrivit presei din Kazahstan, valoarea plății neefectuate a fost calculată de autoritățile din Astana în urma unor evaluări legate de impactul asupra mediului al misiunii Soyuz-5

Proiectul Soyuz-5, care vizează dezvoltarea unei noi rachete de transport mediu capabile să transporte până la 17 tone pe orbita joasă a Pământului, s-a confruntat cu întârzieri semnificative din cauza unor probleme de proiectare, a unor probleme tehnice și a lipsei de finanțare.

Termenul inițial de 2022 a fost amânat până în 2024 și au fost exprimate îngrijorări cu privire la posibilitatea unor noi întârzieri.
Baikonur a fost mult timp unul dintre cele mai importante porturi spațiale din lume. Fondat de Uniunea Sovietică ca poligon de testare a rachetelor balistice intercontinentale, a fost transformat în port spațial în 1955.

Este locul de unde a fost lansat Sputnik, primul satelit artificial din spațiu, în 1957, și unde Iuri Gagarin a devenit primul om care a fost lansat în spațiu în 1961.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a continuat să închirieze situl de la Kazahstan, semnând în 2005 un nou contract de închiriere în valoare de 150 de milioane de dolari pe an, menit să prelungească utilizarea sitului de către Rusia timp de 50 de ani.
Acesta rămâne o parte esențială a programului spațial rusesc și este singurul loc în care Rusia lansează misiuni către Stația Spațială Internațională.

Însă, în ultimii ani, guvernul rus și cel din Kazahstan s-au implicat în dispute legate de termenii contractului de închiriere și, mai recent, de impactul rachetelor asupra mediului, potrivit The Diplomat.

Experții în geopolitică susțin încă că decizia tribunalului din Astana trebuie privită în cheia dorinței țărilor din Asia, foste membre ale Uniunii Sovietice de a ieși de sub ”umbrela” Rusiei. După izbucnirea războiului din Ucraina, mai multe țări printre care și Kazahstanul au anunțat o serie de măsuri economice, care atestă că dorința acestora este să iasă de sub hegemonia Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!