Chișinăul nu mai importă de 2 săptămâni gaze din România

Companiile din România și traderii internaționali nu mai exportă de 2 săptămâni gaze în Republica Moldova, Chișinăul reluând alimentarea cu gaze rusești, pe care în iarnă le-a alocat în totalitate Transnistriei în schimbul alimentării cu energie electrică achiziționată de la centrala electrică de la Cuciurgan, produsă pe bază de gaz.

Ultima zi în care Chișinăul a mai importat gaz via România a fost pe 8 martie, când prin punctul de interconectare de la Ungheni au intrat în Republica Moldova 6,8 GWh, relevă datele analizate de Profit.ro.

Recordul exporturilor directe de gaze din România către Republica Moldova prin Ungheni a fost înregistrat pe 1 martie, când nu mai puțin de 22,5 GWh au trecut granița.

Republica Moldova mai importa gaze via România și prin punctul de interconectare de la Isaccea. Gazele ajungeau în Ucraina, unde fie erau depozitate, fie erau reexportate către Republica Moldova.

Ultima zi în care au tranzitat gaze prin Isaccea către Chișinău, via Ucraina, a fost pe 18 februarie, fluxul din acea zi fiind de aproximativ 10 GWh.

Vârful tranzitului de gaze către Republica Moldova via Issacea a fost înregistrat pe 4 februarie, când aproximativ 40 GWh au trecut granița către Ucraina.

Odată cu dispariția fluxurilor de gaze din România, Chișinăul a reluat alimentarea parțială cu gaze rusești inclusiv a părții de vest a țării.

De la începutul lunii martie, volumul de gaze naturale livrate de Gazprom este recepționat de Moldovagaz și redirecționat către SRL Tiraspoltransgaz, către consumatorii din partea estică a Republicii Moldova (partea stângă a Nistrului), inclusiv pentru alimentarea centralei de la Cuciurgan, care produce energie electrică pentru regiunea vestică a republicii (partea dreaptă a Nistrului, inclusiv Chișinău).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.